Recurs în interesul legii – Instanța competentă funcțional să soluționeze litigiile dintre ANPC și bănci Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr.19/2015 pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti 19 noiembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr.19/2015 pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Instanța competentă funcțional să soluționeze litigiile dintre ANPC și bănci Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr.19/2015 pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti 19 noiembrie 2015 Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr.19/2015 pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Civilă Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului 30 iunie 2015 Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului Potrivit minutei nr. 22, dosar nr. 1328/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Civilă Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului 30 iunie 2015 Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului Potrivit minutei nr. 22, dosar nr. 1328/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Civilă Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului 30 iunie 2015 Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului Potrivit minutei nr. 22, dosar nr. 1328/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Civilă Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului 30 iunie 2015 Vârsta standard de pensionare se determină în funcţie de data naşterii asiguratului Potrivit minutei nr. 22, dosar nr. 1328/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcţie de data naşterii asiguratului. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (3) şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ şi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcţie de data naşterii asiguratului.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004 17 februarie 2020 Potrivit minutei nr. 14, în dosarul nr. 2931/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea art. 5 alin. (2) cu referire la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 şi art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.  

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004 17 februarie 2020 Potrivit minutei nr. 14, în dosarul nr. 2931/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea art. 5 alin. (2) cu referire la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 154 alin. (1) lit. d), art. 155 şi art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.  

Recurs în interesul legii Suportarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical în situația unei agresiuni 6 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 22 în dosarul nr. 1440/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 6 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical de care a beneficiat în cadrul unităţii medicale respective, potrivit legii, în limitele pachetului de bază ori minimal, după caz, în situaţiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau şi-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părţilor. În interpretarea şi aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, autorul vătămării poate fi chemat în judecată, pe cale civilă separată, pentru suportarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată, în limitele pachetului de bază ori minimal, în situaţia în care acesta nu răspunde penal, întrucât a intervenit împăcarea părţilor.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii Suportarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical în situația unei agresiuni 6 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 22 în dosarul nr. 1440/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 6 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical de care a beneficiat în cadrul unităţii medicale respective, potrivit legii, în limitele pachetului de bază ori minimal, după caz, în situaţiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau şi-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părţilor. În interpretarea şi aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, autorul vătămării poate fi chemat în judecată, pe cale civilă separată, pentru suportarea cheltuielilor de spitalizare şi tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată, în limitele pachetului de bază ori minimal, în situaţia în care acesta nu răspunde penal, întrucât a intervenit împăcarea părţilor.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.