Reconstituirea actelor de stare civilă Dacă un act de stare civilă a existat, dar el nu poate fi procurat datorită unor împrejurări prevăzute de lege, se poate face reconstituirea lui.  Aceste cazuri sunt: registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse , în totalitate sau în parte actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acel act. Procedura reconstituirii se referă numai la actele de naştere, căsătorie şi deces.   Asupra cererii de reconstituire se statuează printr-o dispoziţie a primarului. Împotriva acesteia se poate face contestaţie la judecătoria în raza căreia îşi are sediul autoritatea emitentă. În ipoteza în care după reconstituire actul original este găsit, urmează a fi anulat actul reconstituit.

Reconstituirea actelor de stare civilă Dacă un act de stare civilă a existat, dar el nu poate fi procurat datorită unor împrejurări prevăzute de lege, se poate face reconstituirea lui.  Aceste cazuri sunt: registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse , în totalitate sau în parte actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul sau extrasul de pe acel act. Procedura reconstituirii se referă numai la actele de naştere, căsătorie şi deces.   Asupra cererii de reconstituire se statuează printr-o dispoziţie a primarului. Împotriva acesteia se poate face contestaţie la judecătoria în raza căreia îşi are sediul autoritatea emitentă. În ipoteza în care după reconstituire actul original este găsit, urmează a fi anulat actul reconstituit.

Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă Mihaela Ionaș, avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 6/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat "Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe disp 20 iulie 2018 Mihaela Iona ș , avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 6/2018 al Revistei Curierul Fiscal articolul intitulat " Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă ", p. 213 - 217 În acest articol, autoarea face o analiză asupra inadmisibilităţii formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispoziţiile Codului de procedură civilă. Sunt prezentate soluții din jurisprudența instanțelor de judecată în cazul solicitării suspendării executării actului administrativ-fiscal în cazul celor două instituții din Codul de procedură civilă, respectiv: -       ordonanța președințială -       contestația la executare. Pentru o copie completă a articolului, accesați link-ul de titlu de mai jos: Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă      

Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă Mihaela Ionaș, avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 6/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat "Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe disp 20 iulie 2018 Mihaela Iona ș , avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 6/2018 al Revistei Curierul Fiscal articolul intitulat " Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă ", p. 213 - 217 În acest articol, autoarea face o analiză asupra inadmisibilităţii formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispoziţiile Codului de procedură civilă. Sunt prezentate soluții din jurisprudența instanțelor de judecată în cazul solicitării suspendării executării actului administrativ-fiscal în cazul celor două instituții din Codul de procedură civilă, respectiv: -       ordonanța președințială -       contestația la executare. Pentru o copie completă a articolului, accesați link-ul de titlu de mai jos: Inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării actului administrativ-fiscal întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă      

Recurs în interesul legii Interpretarea art. 127 Cod de procedură civilă 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr. 3/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, a stabilit că:          "I. Sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă. II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.      

Recurs în interesul legii Interpretarea art. 127 Cod de procedură civilă 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr. 3/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, a stabilit că:          "I. Sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă. II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.      

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept privind noțiunea de „alcătuirea instanței”, motiv de contestație în anulare 3 iunie 2019 Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 545/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “Situaţia în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalţi membri, este semnată de către preşedintele completului sau de președintele instanţei, în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept privind noțiunea de „alcătuirea instanței”, motiv de contestație în anulare 3 iunie 2019 Potrivit minutei nr. 26, în dosarul nr. 545/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “Situaţia în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalţi membri, este semnată de către preşedintele completului sau de președintele instanţei, în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2769/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2769/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.