Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Actualizarea cheltuielilor de judecată de către executorul judecătoresc 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 2780/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Actualizarea cheltuielilor de judecată de către executorul judecătoresc 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 2780/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la încetarea contractului individual de muncă în cazul condamnării salariatului 6 martie 2017 Potrivit minutei nr. 16, în dosarul nr. 3778/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2017, ÎCCJ a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (4) Cod de procedură civilă, nu este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalităţi.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la încetarea contractului individual de muncă în cazul condamnării salariatului 6 martie 2017 Potrivit minutei nr. 16, în dosarul nr. 3778/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2017, ÎCCJ a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (4) Cod de procedură civilă, nu este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalităţi.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii RIL admis privind interpretarea prevederilor art. 41 alin. (1) teza I Cod procedură civilă 19 octombrie 2020 Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr. 1373/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, În cazul în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, nu sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, dacă din circumstanţele particulare ale litigiului reiese în mod evident că acesta nu este pus în situaţia de a-şi evalua, direct sau indirect, propria hotărâre. În temeiul art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel. Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii RIL admis privind interpretarea prevederilor art. 41 alin. (1) teza I Cod procedură civilă 19 octombrie 2020 Potrivit deciziei nr. 24 în dosarul nr. 1373/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, În cazul în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, nu sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, dacă din circumstanţele particulare ale litigiului reiese în mod evident că acesta nu este pus în situaţia de a-şi evalua, direct sau indirect, propria hotărâre. În temeiul art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel. Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii RIL admis privind posibilitatea părţii de a formula critici care vizează amenda judiciară aplicată conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul de procedură civilă 6 mai 2020 Potrivit deciziei nr. 12 în dosarul nr. 403/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din 6 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a stabilit că: „Partea în sarcina căreia s-a stabilit amenda judiciară prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unor căi de atac vădit netemeinice, prin aceeaşi hotărâre prin care au fost soluţionate aceste cereri, poate formula critici care vizează amendarea sa numai pe calea cererii de reexaminare, neputând supune aceste critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii RIL admis privind posibilitatea părţii de a formula critici care vizează amenda judiciară aplicată conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul de procedură civilă 6 mai 2020 Potrivit deciziei nr. 12 în dosarul nr. 403/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din 6 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a stabilit că: „Partea în sarcina căreia s-a stabilit amenda judiciară prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unor căi de atac vădit netemeinice, prin aceeaşi hotărâre prin care au fost soluţionate aceste cereri, poate formula critici care vizează amendarea sa numai pe calea cererii de reexaminare, neputând supune aceste critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Procedura specială de înscriere a dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de 5 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Procedura specială de înscriere a dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de 5 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.