Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale 1 octombrie 2018 Potrivit deciziei nr. 18 în dosarul nr. 1778/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 1 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din Codul de procedură civilă, competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale 1 octombrie 2018 Potrivit deciziei nr. 18 în dosarul nr. 1778/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 1 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din Codul de procedură civilă, competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă de la 1865 6 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 3 în dosarul nr. 23/2016 pronunţată în şedinţa publică din 6 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă de la 1865 stabileşte că momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire de o lună îl constituie data la care partea a luat cunoştinţă, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală. Această dată nu poate depăşi intervalul de 3 ani de la data producerii împrejurărilor sus-menţionate.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
Recurs în interesul legii Momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă de la 1865 6 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 3 în dosarul nr. 23/2016 pronunţată în şedinţa publică din 6 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea unitară a dispoziţiilor art. 324 alin. (1) pct. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă de la 1865 stabileşte că momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire de o lună îl constituie data la care partea a luat cunoştinţă, în orice mod, de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală. Această dată nu poate depăşi intervalul de 3 ani de la data producerii împrejurărilor sus-menţionate.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind sintagma: «dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la acordarea liberării» 28 aprilie 2020 Potrivit minutei nr. 10, dosar nr. 76/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj– Secția penală și de minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: “ Î n interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 105 alin. 1 din Codul penal, sintagma ”dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la acordarea liberării” vizează atât situația infracțiunilor săvârșite anterior liberării condiționate și descoperite după acordarea liberării condiționate, până la împlinirea termenului de supraveghere, cât și situația infracțiunilor săvârșite anterior liberării condiționate și descoperite anterior liberării condiționate.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind sintagma: «dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârşise o infracţiune până la acordarea liberării» 28 aprilie 2020 Potrivit minutei nr. 10, dosar nr. 76/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj– Secția penală și de minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: “ Î n interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 105 alin. 1 din Codul penal, sintagma ”dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la acordarea liberării” vizează atât situația infracțiunilor săvârșite anterior liberării condiționate și descoperite după acordarea liberării condiționate, până la împlinirea termenului de supraveghere, cât și situația infracțiunilor săvârșite anterior liberării condiționate și descoperite anterior liberării condiționate.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Recurs în interesul legii Regimul juridic al impozitelor locale datorate pentru bunuri valorificate în procedura insolvenței 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 12 în dosarul nr. 42/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “Sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferinţă în favoarea unui creditor (sau „de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel”, în terminologia Legii nr. 85/2006), devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Regimul juridic al impozitelor locale datorate pentru bunuri valorificate în procedura insolvenței 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 12 în dosarul nr. 42/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “Sumele reprezentând impozite locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferinţă în favoarea unui creditor (sau „de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel”, în terminologia Legii nr. 85/2006), devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată instituită prin art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Dezvoltarea Avocatului Tot în jurul nostru se schimbă, evoluează, iar noi, în calitate de avocaţi, trebuie să creştem, să ne dezvoltăm profesional pentru a răspunde în mod eficient nevoilor şi aşteptărilor clienţilor. Mai mult, pregătirea profesională continuă a avocaţilor este obligatorie pentru toţi avocaţii înscrişi pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitarea a profesiei. Ne actualizăm permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care ne exercităm profesia.. Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Realizăm pregătirea profesională continuă şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane. Participăm la colocvii sau conferinţe cu caracter juridic care au legătură cu activitatea noastră profesională organizate de către: Barourile de avocaţi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO) Asociaţia Young Lawyers Cluj Alte instituţii care oferă pregătire profesională tradiţională şi online din România sau din străinătate. Aceste programe ne oferă posibilitatea de a învăța de la persoane cu o notorietate profesională în domeniul disciplinei de profil, dar şi alţi jurişti recunoscuţi sau cadre universitare ce îşi desfăşoară activitatea la instituţiile de învăţământ superior cu care baroul are contract de colaborare sau care funcţionează la facultăţile de drept agrementate de U.N.B.R. Suntem interesaţi de subiecte cum ar fi probleme actuale în etică și profesionalism, conflictul de interese, negocierea, modul în care tehnologia afectează activitatea avocaţilor, arta oratoriei pentru avocaţi, gestionarea relaţiei cu clienţii. Ne formăm profesional la birou, din practică. Lucrăm într-un mod care să răspundă nevoilor clienților și să ne permită să ne lărgim expertiza. Avem acces la resurse specifice, inclusiv programe legislative, numeroase reviste comerciale și periodice, o bibliotecă cu un număr însemnat de cărţi de specialitate. Participăm la cursuri online în sistem e-learning. Acestea ne oferă informaţii pe care le putem asimila fără a fi constrânși de prezență într-o sală de curs la o anumită oră. Participăm la munca Pro Bono. Câștigăm experiență valoroasă în sălile de judecată şi deprindem noi abilităţi practice de redactare și negociere a diferitelor acte şi documente juridice.
Dezvoltarea Avocatului Tot în jurul nostru se schimbă, evoluează, iar noi, în calitate de avocaţi, trebuie să creştem, să ne dezvoltăm profesional pentru a răspunde în mod eficient nevoilor şi aşteptărilor clienţilor. Mai mult, pregătirea profesională continuă a avocaţilor este obligatorie pentru toţi avocaţii înscrişi pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitarea a profesiei. Ne actualizăm permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care ne exercităm profesia.. Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Realizăm pregătirea profesională continuă şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane. Participăm la colocvii sau conferinţe cu caracter juridic care au legătură cu activitatea noastră profesională organizate de către: Barourile de avocaţi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO) Asociaţia Young Lawyers Cluj Alte instituţii care oferă pregătire profesională tradiţională şi online din România sau din străinătate. Aceste programe ne oferă posibilitatea de a învăța de la persoane cu o notorietate profesională în domeniul disciplinei de profil, dar şi alţi jurişti recunoscuţi sau cadre universitare ce îşi desfăşoară activitatea la instituţiile de învăţământ superior cu care baroul are contract de colaborare sau care funcţionează la facultăţile de drept agrementate de U.N.B.R. Suntem interesaţi de subiecte cum ar fi probleme actuale în etică și profesionalism, conflictul de interese, negocierea, modul în care tehnologia afectează activitatea avocaţilor, arta oratoriei pentru avocaţi, gestionarea relaţiei cu clienţii. Ne formăm profesional la birou, din practică. Lucrăm într-un mod care să răspundă nevoilor clienților și să ne permită să ne lărgim expertiza. Avem acces la resurse specifice, inclusiv programe legislative, numeroase reviste comerciale și periodice, o bibliotecă cu un număr însemnat de cărţi de specialitate. Participăm la cursuri online în sistem e-learning. Acestea ne oferă informaţii pe care le putem asimila fără a fi constrânși de prezență într-o sală de curs la o anumită oră. Participăm la munca Pro Bono. Câștigăm experiență valoroasă în sălile de judecată şi deprindem noi abilităţi practice de redactare și negociere a diferitelor acte şi documente juridice.