Recurs în interesul legii - Dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare şi momentul de la care aceasta curge Potrivit deciziei nr. 14 în dosarul nr.9/2015 pronunţată în şedinţa publică din 22 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formu 22 iunie 2015 Potrivit deciziei nr. 14  în dosarul nr.9/2015 pronunţată în şedinţa publică din 22 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și, în consecință, a stabilit că: “- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, aprobată de Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 120 alin. (7) şi art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile cu art. 120 alin. (7) din acelaşi act normativ. - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 994 din Codul civil de la 1864, art. 1535 din Codul civil, art. 124 alin. (1) şi art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătoreşti, este reprezentat de data plăţii acestor taxe.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii - Dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare şi momentul de la care aceasta curge Potrivit deciziei nr. 14 în dosarul nr.9/2015 pronunţată în şedinţa publică din 22 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formu 22 iunie 2015 Potrivit deciziei nr. 14  în dosarul nr.9/2015 pronunţată în şedinţa publică din 22 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și, în consecință, a stabilit că: “- în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, aprobată de Legea nr. 43/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a dispoziţiilor art. 120 alin. (7) şi art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri judecătoreşti, este dobânda fiscală prevăzută de dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile cu art. 120 alin. (7) din acelaşi act normativ. - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 994 din Codul civil de la 1864, art. 1535 din Codul civil, art. 124 alin. (1) şi art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul hotărârilor judecătoreşti, este reprezentat de data plăţii acestor taxe.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind procedura de revocare a suspendării pedepsei sub supraveghere 24 septembrie 2019 Potrivit minutei nr. 16, dosar nr. 1449/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:  „Dacă Serviciul de Probaţiune face parte din categoria subiecţilor procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 34 din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedură penală care definesc noţiunea de subiect procesual şi respectiv de participant la procesul penal”  şi, în consecinţă: “În cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală, serviciul de probaţiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepţiunea art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală raportat la art. 34 teza finală din acelaşi cod.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind procedura de revocare a suspendării pedepsei sub supraveghere 24 septembrie 2019 Potrivit minutei nr. 16, dosar nr. 1449/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:  „Dacă Serviciul de Probaţiune face parte din categoria subiecţilor procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 4251 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 34 din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedură penală care definesc noţiunea de subiect procesual şi respectiv de participant la procesul penal”  şi, în consecinţă: “În cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală, serviciul de probaţiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepţiunea art. 4251 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală raportat la art. 34 teza finală din acelaşi cod.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal 16 ianuarie 2020 Potrivit minutei nr. 1, dosar nr. 2721/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:  „Dacă martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal sau de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal”  și stabilește că:  “Martorul denunţător care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.  

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal 16 ianuarie 2020 Potrivit minutei nr. 1, dosar nr. 2721/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:  „Dacă martorul denunţător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal sau de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal”  și stabilește că:  “Martorul denunţător care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.  

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Decizia de concediere comunicată prin poştă electronică 24 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 2436/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul Muncii, cu referire la dispoziţiile art. 278 alin. (1) din Codul Muncii şi la dispoziţiile art. 1326 din Codul Civil, decizia de concediere individuală emisă potrivit dispoziţiilor art. 76 din Codul Muncii se poate comunica prin poşta electronică, aceasta reprezentând o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanşeze curgerea termenului de contestare jurisdicţională a deciziei, potrivit dispoziţiilor art. 211 alin. (1) lit. a din Legea nr. 62/2011 raportat la dispoziţiile art. 216 din acelaşi act normativ, cu referire la dispoziţiile art. 184 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact şi există o uzanţă a acestei forme de comunicare între părţi. Decizia astfel comunicată prin poşta electronică, în format PDF accesibil electronic, trebuie să respecte doar cerinţele formale impuse de dispoziţiile art. 76 din Codul Muncii, nu şi pe cele impuse de Legea nr. 455/2001, referitor la înscrisul în formă electronică.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Decizia de concediere comunicată prin poştă electronică 24 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 2436/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul Muncii, cu referire la dispoziţiile art. 278 alin. (1) din Codul Muncii şi la dispoziţiile art. 1326 din Codul Civil, decizia de concediere individuală emisă potrivit dispoziţiilor art. 76 din Codul Muncii se poate comunica prin poşta electronică, aceasta reprezentând o modalitate de comunicare aptă din punct de vedere procesual să declanşeze curgerea termenului de contestare jurisdicţională a deciziei, potrivit dispoziţiilor art. 211 alin. (1) lit. a din Legea nr. 62/2011 raportat la dispoziţiile art. 216 din acelaşi act normativ, cu referire la dispoziţiile art. 184 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care salariatul a comunicat angajatorului aceste date de contact şi există o uzanţă a acestei forme de comunicare între părţi. Decizia astfel comunicată prin poşta electronică, în format PDF accesibil electronic, trebuie să respecte doar cerinţele formale impuse de dispoziţiile art. 76 din Codul Muncii, nu şi pe cele impuse de Legea nr. 455/2001, referitor la înscrisul în formă electronică.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Reabilitarea nu atrage imposibilitatea reținerii agravantei prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal 11 octombrie 2018 Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 2018/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni de omor sau tentative la infracţiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor nu împiedică reţinerea elementului circumstanţial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Reabilitarea nu atrage imposibilitatea reținerii agravantei prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal 11 octombrie 2018 Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 2018/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni de omor sau tentative la infracţiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor nu împiedică reţinerea elementului circumstanţial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.