Curtea Constituţională a României. Punerea in libertate a inculpatului arestat preventiv cand se pronunta orice tip de masura educativa, neconstitutionala În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală 16 februarie 2016 În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: […] d) o măsură educativă.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care se referă numai la măsurile educative neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate contravin principiului statului de drept - consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constituție - în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, întrucât obligă instanţa ca, la momentul soluţionării acţiunii penale în fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv chiar şi atunci când pronunţă o măsură educativă privativă de libertate. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României. Punerea in libertate a inculpatului arestat preventiv cand se pronunta orice tip de masura educativa, neconstitutionala În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală 16 februarie 2016 În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă: […] d) o măsură educativă.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.399 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care se referă numai la măsurile educative neprivative de libertate. Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate contravin principiului statului de drept - consacrat de prevederile art.1 alin.(3) din Constituție - în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, întrucât obligă instanţa ca, la momentul soluţionării acţiunii penale în fond, să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv chiar şi atunci când pronunţă o măsură educativă privativă de libertate. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României Deciziile Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare trebuie asimilate, în privința efectelor, cu legea penală de dezincriminare 25 octombrie 2018 În ziua de 25 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală şi art.4 din Codul penal. Dispozițiile criticate au următorul conținut: - art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.” - art. 4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea: 1. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională. 2. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei  norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională. Decizia este definitivă și general obligatorie.    

Curtea Constituţională a României Deciziile Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare trebuie asimilate, în privința efectelor, cu legea penală de dezincriminare 25 octombrie 2018 În ziua de 25 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală şi art.4 din Codul penal. Dispozițiile criticate au următorul conținut: - art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.” - art. 4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.” În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea: 1. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională. 2. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei  norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională. Decizia este definitivă și general obligatorie.    

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate. (5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora. (6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală. Decizia este definitivă și general obligatorie.    

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 16 aprilie 2019 În ziua de 16 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor  art.126 alin.(4) - (6) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: „(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate. (5) Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora. (6) Măsurile prevăzute la alin.(1) se menţin pe tot parcursul procesului penal dacă starea de pericol nu a încetat.”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: 1. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.126 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. 2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.126 alin.(4) și (5) din Codul de procedură penală. Decizia este definitivă și general obligatorie.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 4106/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 182 şi art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 34, în dosarul nr. 4106/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 182 şi art. 183 Cod procedură civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la încetarea contractului individual de muncă în cazul condamnării salariatului 6 martie 2017 Potrivit minutei nr. 15, în dosarul nr. 3779/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2017, ÎCCJ a stabilit că: „Dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la încetarea contractului individual de muncă în cazul condamnării salariatului 6 martie 2017 Potrivit minutei nr. 15, în dosarul nr. 3779/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2017, ÎCCJ a stabilit că: „Dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.