Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Autorănirea în cazul infracțiunii de părăsire a locului accidentului 21 martie 2019 Potrivit minutei nr. 8, dosar nr. 228/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 martie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Tribunalul Maramureşi, stabilind că: “Rănirea uneia sau mai multor persoane prevăzută de art.75 lit.b) din OUG nr.195/2002, cuprinsă în definiţia accidentului de circulaţie, ca situaţie premisă a infracţiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art.338 alin.(1) din Codul penal, nu are în vedere şi autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Autorănirea în cazul infracțiunii de părăsire a locului accidentului 21 martie 2019 Potrivit minutei nr. 8, dosar nr. 228/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 martie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Tribunalul Maramureşi, stabilind că: “Rănirea uneia sau mai multor persoane prevăzută de art.75 lit.b) din OUG nr.195/2002, cuprinsă în definiţia accidentului de circulaţie, ca situaţie premisă a infracţiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art.338 alin.(1) din Codul penal, nu are în vedere şi autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept vizând pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei 26 septembrie 2018 Potrivit minutei nr. 15, dosar nr. 1748/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55 1 din Legea nr. 254/2013.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept vizând pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei 26 septembrie 2018 Potrivit minutei nr. 15, dosar nr. 1748/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55 1 din Legea nr. 254/2013.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal dezbătută de instanța de apel 29 martie 2017 Potrivit minutei nr. 10, dosar nr. 148/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, stabilind că: “În interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal dezbătută de instanța de apel 29 martie 2017 Potrivit minutei nr. 10, dosar nr. 148/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 martie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, stabilind că: “În interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Necesitatea motivării plângerii contravenționale 21 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 44, în dosarul nr. 2551/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, fiind supusă procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecata prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Necesitatea motivării plângerii contravenționale 21 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 44, în dosarul nr. 2551/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, fiind supusă procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecata prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată la 1.050 de lei din 1 iulie 3 iulie 2015 De la 1 iulie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a crescut de la 975 de lei la 1.050 de lei, adică 6,225 lei pe oră, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului minim brut pe ţară. Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.

Majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată la 1.050 de lei din 1 iulie 3 iulie 2015 De la 1 iulie, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a crescut de la 975 de lei la 1.050 de lei, adică 6,225 lei pe oră, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului minim brut pe ţară. Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.