Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 213 alin. (2) și art. 215^1 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 17 ianuarie 2017 În ziua de 17 ianuarie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.213 alin.(2) și ale art.215¹ alin.(6) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: - Art.213 alin.(2) - ʺJudecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin.(1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului." - Art.215¹ - ʺ(6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani." În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi,  I. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.213 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care soluționarea plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art.204 alin.(4) din Codul de procedură penală. II. A respins excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.215 1 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport de criticile formulate. Curtea a reținut că măsura controlului judiciar reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta şi alte drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii şi libertatea economică, reglementate la art.25, art.26, art.39, art.41 şi, respectiv, art.45 din Constituţie. Curtea a reținut că, în cazul formulării unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului prin care acesta a dispus luarea/prelungirea măsurii controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluţionare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării contestației împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurii controlului judiciar de către judecător (fie el judecător de drepturi și libertăți, de cameră preliminară sau instanță de judecată). Prin modul cum a înţeles să reglementeze soluţionarea plângerii împotriva luării/prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, legiuitorul a introdus un element de incertitudine, de natură să pună în discuţie însăşi efectivitatea acestei căi de atac, ceea ce contravine prevederilor art.21 din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României Dispozițiile art. 213 alin. (2) și art. 215^1 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale 17 ianuarie 2017 În ziua de 17 ianuarie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.213 alin.(2) și ale art.215¹ alin.(6) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: - Art.213 alin.(2) - ʺJudecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin.(1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului." - Art.215¹ - ʺ(6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani." În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi,  I. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.213 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care soluționarea plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art.204 alin.(4) din Codul de procedură penală. II. A respins excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.215 1 alin.(6) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport de criticile formulate. Curtea a reținut că măsura controlului judiciar reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta şi alte drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii şi libertatea economică, reglementate la art.25, art.26, art.39, art.41 şi, respectiv, art.45 din Constituţie. Curtea a reținut că, în cazul formulării unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului prin care acesta a dispus luarea/prelungirea măsurii controlului judiciar, în cursul urmăririi penale, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluţionare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării contestației împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurii controlului judiciar de către judecător (fie el judecător de drepturi și libertăți, de cameră preliminară sau instanță de judecată). Prin modul cum a înţeles să reglementeze soluţionarea plângerii împotriva luării/prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, legiuitorul a introdus un element de incertitudine, de natură să pună în discuţie însăşi efectivitatea acestei căi de atac, ceea ce contravine prevederilor art.21 din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, organul fiscal competent are obligaţia de a emite decizie de impunere prin intermediul căreia calculează şi încasează impozitul aferent transferului dreptului de proprietate obținut prin hotărâre judecătorească, prin altă procedură sau în cazul transferului prin executare silită. Plata impozitului datorat trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. S-a eliminat obligația registratorilor de la birourile de carte funciară de a verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului pe venitul obținut din transferul proprietăţilor imobiliare în vederea înregistrării la birourile de carte funciară a drepturilor dobândite prin transferul proprietăţilor imobiliar

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 27 mai 2015 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015. Potrivit ordonanţei, începând cu 1 iunie 2015, organul fiscal competent are obligaţia de a emite decizie de impunere prin intermediul căreia calculează şi încasează impozitul aferent transferului dreptului de proprietate obținut prin hotărâre judecătorească, prin altă procedură sau în cazul transferului prin executare silită. Plata impozitului datorat trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. S-a eliminat obligația registratorilor de la birourile de carte funciară de a verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului pe venitul obținut din transferul proprietăţilor imobiliare în vederea înregistrării la birourile de carte funciară a drepturilor dobândite prin transferul proprietăţilor imobiliar

Plafoanele fiscale aferente anului 2016 Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și H.G. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal plafoanele fiscale în euro aferente anului 2016 sunt: 24 februarie 2016 Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și H.G. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal plafoanele fiscale în euro aferente anului 2016 sunt: 1.Plafonul pentru încadrarea la microintreprinderi   Plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere este de 100.000 de euro, respectiv 452.450 lei. Cursul valutar utilizat este cursul publicat de BNR la data de 31 decembrie 2015, respectiv 4,5285 lei/euro. 2. Plafon pentru care ai obligatia de a te inregistra ca platitor de tva În 2016, intervine obligația înregistrării în scopuri de TVA dacă cifra de afaceri depășește 65.000 euro, însemnând 220.000 lei.  Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA. În acest caz, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de BNR la data aderării. 3. Plafonul pentru a trece de la determinarea venitului în sistem real la determinarea venitului în sistem real pentru PFA Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au inregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.  Calculul se efectuează la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2015, respectiv 4,4450 lei/euro. Astfel, plafonul este 444.500 lei. 4. Plafonul pentru a trece de la tva la incasare la tva normal  Pentru a trece de la tva la incasare la tva normal, cifra de afaceri trebuie să nu depășească plafonul de 2.250.000 lei. 5. Plafonul pentru care achizițiile intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operațiuni impozitabile în România Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele și condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR, adică 34.000 lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării.  6. Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de tva la platitor lunar  Pentru trecerea de la plătitor trimestrial de tva la plătitor lunar, cifra de afaceri nu trebuie să depășească 100.000 euro.  Contravaloarea în lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului 2015 respectiv 4,5285.  Astfel plafonul aferent anului 2015 este de 452.850 lei. 7. Plafonul pentru vânzări la distanţă Pentru vânzări la distanţă, plafonul este de 35.000 eur. Contravaloarea în lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.

Plafoanele fiscale aferente anului 2016 Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și H.G. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal plafoanele fiscale în euro aferente anului 2016 sunt: 24 februarie 2016 Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și H.G. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal plafoanele fiscale în euro aferente anului 2016 sunt: 1.Plafonul pentru încadrarea la microintreprinderi   Plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere este de 100.000 de euro, respectiv 452.450 lei. Cursul valutar utilizat este cursul publicat de BNR la data de 31 decembrie 2015, respectiv 4,5285 lei/euro. 2. Plafon pentru care ai obligatia de a te inregistra ca platitor de tva În 2016, intervine obligația înregistrării în scopuri de TVA dacă cifra de afaceri depășește 65.000 euro, însemnând 220.000 lei.  Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA. În acest caz, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de BNR la data aderării. 3. Plafonul pentru a trece de la determinarea venitului în sistem real la determinarea venitului în sistem real pentru PFA Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au inregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.  Calculul se efectuează la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2015, respectiv 4,4450 lei/euro. Astfel, plafonul este 444.500 lei. 4. Plafonul pentru a trece de la tva la incasare la tva normal  Pentru a trece de la tva la incasare la tva normal, cifra de afaceri trebuie să nu depășească plafonul de 2.250.000 lei. 5. Plafonul pentru care achizițiile intracomunitare de bunuri nu sunt considerate operațiuni impozitabile în România Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele și condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR, adică 34.000 lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării.  6. Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de tva la platitor lunar  Pentru trecerea de la plătitor trimestrial de tva la plătitor lunar, cifra de afaceri nu trebuie să depășească 100.000 euro.  Contravaloarea în lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului 2015 respectiv 4,5285.  Astfel plafonul aferent anului 2015 este de 452.850 lei. 7. Plafonul pentru vânzări la distanţă Pentru vânzări la distanţă, plafonul este de 35.000 eur. Contravaloarea în lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de 118.000 lei.

Recurs în interesul legii Calitatea procesuală a Fondul de garantare a asiguraților 20 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 26 în dosarul nr. 2432/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 20 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, stabilește că: În procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Recurs în interesul legii Calitatea procesuală a Fondul de garantare a asiguraților 20 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 26 în dosarul nr. 2432/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 20 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, stabilește că: În procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Recurs în interesul legii Competența în apel a tribunalelor specializate în cazul litigiilor din materia executării silite în care sunt implicați profesioniști 14 ianuarie 2019 Potrivit deciziei nr. 2 în dosarul nr. 1527/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 14 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalele specializate sunt competente să soluţioneze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii Competența în apel a tribunalelor specializate în cazul litigiilor din materia executării silite în care sunt implicați profesioniști 14 ianuarie 2019 Potrivit deciziei nr. 2 în dosarul nr. 1527/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din 14 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalele specializate sunt competente să soluţioneze apelurile în cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.