Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală În cazul evaziunii fiscale, efectele achitării prejudiciului de către unul dintre participanții la infracțiune nu se răsfrâng și asupra celorlalți 15 martie 2017 Potrivit minutei nr. 9, dosar nr. 71/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, stabilind că: “Dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005, în forma în vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală În cazul evaziunii fiscale, efectele achitării prejudiciului de către unul dintre participanții la infracțiune nu se răsfrâng și asupra celorlalți 15 martie 2017 Potrivit minutei nr. 9, dosar nr. 71/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, stabilind că: “Dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005, în forma în vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii 29 mai 2017 Potrivit minutei nr. 40, în dosarul nr. 80/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, sumele reprezentând pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, încasate în baza unor hotărâri judecătoreşti desfiinţate în căile de atac, nu se recuperează.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii 29 mai 2017 Potrivit minutei nr. 40, în dosarul nr. 80/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, sumele reprezentând pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, încasate în baza unor hotărâri judecătoreşti desfiinţate în căile de atac, nu se recuperează.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Curtea Constituţională a României Sintagmă din Legea privind securitatea naţională, neconstituțională 6 decembrie 2018 În ziua de 6 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării" cuprinsă în dispoziţiile art.3 lit.f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României şi a celor ale art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art.3 lit. f) din Legea nr.51/1991: „ Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: [...] f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale. "; - Art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013: „Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală. " În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” cuprinsă în art.3 lit. f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională. Cu unanimitate de voturi a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin. (5) care consacră principiul legalității – în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, art.26 referitor la viața privată și art.53 care reglementează condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României Sintagmă din Legea privind securitatea naţională, neconstituțională 6 decembrie 2018 În ziua de 6 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale ţării" cuprinsă în dispoziţiile art.3 lit.f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României şi a celor ale art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art.3 lit. f) din Legea nr.51/1991: „ Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: [...] f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale. "; - Art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013: „Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile Codului de procedură penală. " În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” cuprinsă în art.3 lit. f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională. Cu unanimitate de voturi a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4 alin. (2) din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării” încalcă prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin. (5) care consacră principiul legalității – în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, art.26 referitor la viața privată și art.53 care reglementează condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a II-a de muncă, respectiv, condiţii deosebite/speciale 12 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 79, în dosarul nr. 1998/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „Prin raportare la prevederile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a II-a de muncă, respectiv, condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a II-a de muncă, respectiv, condiţii deosebite/speciale 12 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 79, în dosarul nr. 1998/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „Prin raportare la prevederile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot face obiect al medierii negocierile cu privire la acordarea/încadrarea în grupele I şi/sau a II-a de muncă, respectiv, condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice 24 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 33, în dosarul nr. 2432/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice 24 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 33, în dosarul nr. 2432/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, este exonerat de la obligaţia restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
