Recurs în interesul legii Exercitarea controlului de legalitate asupra certificatului de urbanism 6 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 25 în dosarul nr. 2131/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 6 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, este posibilă exercitarea controlului de legalitate, pe cale separată, asupra certificatului de urbanism prin care s-a dispus interdicția de a construi sau care conține alte limitări.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii Exercitarea controlului de legalitate asupra certificatului de urbanism 6 noiembrie 2017 Potrivit deciziei nr. 25 în dosarul nr. 2131/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 6 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabileşte că: “În interpretarea și aplicarea art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, este posibilă exercitarea controlului de legalitate, pe cale separată, asupra certificatului de urbanism prin care s-a dispus interdicția de a construi sau care conține alte limitări.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor Mihaela Ionaș, avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 1/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat "Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor". 29 martie 2018 Mihaela Ionas , avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 1/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat " Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor ".  Acest articol abordează provocările asociate cu aplicarea prevederilor Codului de Procedură Civilă privind executarea silită împotriva moştenitorilor debitorului. Autoarea analizează și aduce lămuriri cu privire la această procedură, cu aplicații practice și soluții din jurisprudența instanțelor de judecată în cele două situații care se pot întâlni, respectiv: dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc - nicio executare silită nu poate fi pornită. dacă debitorul decedează în timpul executării silite, creditorul poate continua ori declanşa urmărirea împotriva moştenitorilor.   Pentru o copie completă a articolului, accesați link-ul de mai jos: Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor  

Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor Mihaela Ionaș, avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 1/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat "Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor". 29 martie 2018 Mihaela Ionas , avocat și practician în insolvență, a publicat în numărul 1/2018 al Revistei Române de Executare Silită articolul intitulat " Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor ".  Acest articol abordează provocările asociate cu aplicarea prevederilor Codului de Procedură Civilă privind executarea silită împotriva moştenitorilor debitorului. Autoarea analizează și aduce lămuriri cu privire la această procedură, cu aplicații practice și soluții din jurisprudența instanțelor de judecată în cele două situații care se pot întâlni, respectiv: dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc - nicio executare silită nu poate fi pornită. dacă debitorul decedează în timpul executării silite, creditorul poate continua ori declanşa urmărirea împotriva moştenitorilor.   Pentru o copie completă a articolului, accesați link-ul de mai jos: Aspecte privind executarea silită împotriva moștenitorilor  

Recurs în Interesul Legii – semnătura agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie emis de C.N.A.D.N.R. Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr.14/2014 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 februarie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului 16 februarie 2015 Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr.14/2014 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 februarie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecinţă, a stabilit că:  “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările, raportate la dispoziţiile art.4 pct.1-4 şi art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în Interesul Legii – semnătura agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie emis de C.N.A.D.N.R. Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr.14/2014 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 februarie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului 16 februarie 2015 Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr.14/2014 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 februarie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecinţă, a stabilit că:  “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.17 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările, raportate la dispoziţiile art.4 pct.1-4 şi art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 517 alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Procedura de mediere în domeniul fiscal 22 iulie 2019 Prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal - bugetare publicată în M. Of. nr. 44/17.01.2019, a fost introdus în Codul de Procedură Fiscală termenul de procedură de mediere. Procedura de mediere constă în: (i)             clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrise în somaţie, pentru situația în care debitorul are obiecţii cu privire la aceasta și (ii)           analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesniri la plată. În acest sens, în M. Of. nr. 549/04.07.2019, a fost publicat Ordinul Președintelui ANAF nr. 1757/28.06.2019 pentru aprobarea Procedurii de mediere, precum și a documentelor pe care debitorii le prezintă în vederea susținerii situației economice și financiare. Prin OPANAF nr. 1757/2019 sunt aduse clarificări cu privire la subiecții Procedurii de mediere; obiectul Procedurii de mediere; documentele justificative necesare în cadrul Procedurii de mediere; derularea efectivă a Procedurii de mediere.   De asemenea, prin OPANAF nr. 1757/2019 sunt aprobate modelele formularelor utilizate în Procedura de mediere: notificarea privind intenția de mediere; înștiințarea privind organizarea medierii; procesul verbal privind rezultatul medierii. Prevederile OPANAF nr. 1757/2019 vor fi aplicate de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice și organele fiscale din subordinea Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice.   Pentru mai multe informații privind acest subiect, nu ezitați să contactați  Ionaș Mihaela – Cabinet de Avocat   Arii de practica :  Litigii ,  Drept fiscal

Procedura de mediere în domeniul fiscal 22 iulie 2019 Prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal - bugetare publicată în M. Of. nr. 44/17.01.2019, a fost introdus în Codul de Procedură Fiscală termenul de procedură de mediere. Procedura de mediere constă în: (i)             clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrise în somaţie, pentru situația în care debitorul are obiecţii cu privire la aceasta și (ii)           analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesniri la plată. În acest sens, în M. Of. nr. 549/04.07.2019, a fost publicat Ordinul Președintelui ANAF nr. 1757/28.06.2019 pentru aprobarea Procedurii de mediere, precum și a documentelor pe care debitorii le prezintă în vederea susținerii situației economice și financiare. Prin OPANAF nr. 1757/2019 sunt aduse clarificări cu privire la subiecții Procedurii de mediere; obiectul Procedurii de mediere; documentele justificative necesare în cadrul Procedurii de mediere; derularea efectivă a Procedurii de mediere.   De asemenea, prin OPANAF nr. 1757/2019 sunt aprobate modelele formularelor utilizate în Procedura de mediere: notificarea privind intenția de mediere; înștiințarea privind organizarea medierii; procesul verbal privind rezultatul medierii. Prevederile OPANAF nr. 1757/2019 vor fi aplicate de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice și organele fiscale din subordinea Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice.   Pentru mai multe informații privind acest subiect, nu ezitați să contactați  Ionaș Mihaela – Cabinet de Avocat   Arii de practica :  Litigii ,  Drept fiscal

Recurs în interesul legii Admisibilitatea contestațiilor introduse de proprietarii expropriați în temeiul Legii nr. 255/2010 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 14 în dosarul nr. 117/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, instanța de judecată este competentă să soluționeze nu numai contestația formulată împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, ci și acțiunea prin care expropriatul contestă despăgubirile estimate şi solicită atât stabilirea acestora de către instanţă, cât şi obligarea expropriatorului la plată, ulterior emiterii deciziei de expropriere şi consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în cazul lipsei nejustificate a acestei hotărâri.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.      

Recurs în interesul legii Admisibilitatea contestațiilor introduse de proprietarii expropriați în temeiul Legii nr. 255/2010 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 14 în dosarul nr. 117/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, instanța de judecată este competentă să soluționeze nu numai contestația formulată împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, ci și acțiunea prin care expropriatul contestă despăgubirile estimate şi solicită atât stabilirea acestora de către instanţă, cât şi obligarea expropriatorului la plată, ulterior emiterii deciziei de expropriere şi consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în cazul lipsei nejustificate a acestei hotărâri.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.