Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept vizând pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei 26 septembrie 2018 Potrivit minutei nr. 15, dosar nr. 1748/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55 1 din Legea nr. 254/2013.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept vizând pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei 26 septembrie 2018 Potrivit minutei nr. 15, dosar nr. 1748/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2018, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi alin. (5) Cod penal, prin pedeapsa „executată sau considerată ca executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55 1 din Legea nr. 254/2013.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Efectul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă Efectul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă constă în socotirea prescripţiei extinctive ca neîmplinită, deşi termenul de prescripţie extinctivă a expirat. Prin repunerea în termenul de prescripţie extinctivă este anihilat efectul extinctiv al prescripţiei, iar organul de jurisdicţie poate trece la soluţionarea pricinii pe fond. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are caracter judiciar, deci presupune pronunţarea unei hotărâri de către organul de jurisdicţie, hotărâre care trebuie motivată, spre a putea fi supusă controlului judiciar. Soluţionarea cererii de repunere în termenul de prescripţie extinctivă este de competenţa organului de jurisdicţie competent să rezolve pricina care are ca obiect protecţia judiciară a dreptului subiectiv respectiv. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă nu mai poate fi dispusă din oficiu de către organul de jurisdicţie, ci trebuie solicitată de titularul dreptului la acţiune supus prescripţiei.
Efectul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă Efectul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă constă în socotirea prescripţiei extinctive ca neîmplinită, deşi termenul de prescripţie extinctivă a expirat. Prin repunerea în termenul de prescripţie extinctivă este anihilat efectul extinctiv al prescripţiei, iar organul de jurisdicţie poate trece la soluţionarea pricinii pe fond. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are caracter judiciar, deci presupune pronunţarea unei hotărâri de către organul de jurisdicţie, hotărâre care trebuie motivată, spre a putea fi supusă controlului judiciar. Soluţionarea cererii de repunere în termenul de prescripţie extinctivă este de competenţa organului de jurisdicţie competent să rezolve pricina care are ca obiect protecţia judiciară a dreptului subiectiv respectiv. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă nu mai poate fi dispusă din oficiu de către organul de jurisdicţie, ci trebuie solicitată de titularul dreptului la acţiune supus prescripţiei.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Efectele declarării neconstituționalității dispoziţiilor art. 52 alin. (1) pct. b) teza întâi din Codul muncii 13 iunie 2016 Potrivit minutei nr. 19, în dosarul nr. 1361/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 13 iunie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispoziţiile art. 52 alin. (1) pct. b) teza întâi din Codul muncii nu-şi mai produc efectul şi dau naştere unui drept de creanţă constând într-o despăgubire echivalentă cu remuneraţia cuvenită salariaţilor, pe durata suspendării, în cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Efectele declarării neconstituționalității dispoziţiilor art. 52 alin. (1) pct. b) teza întâi din Codul muncii 13 iunie 2016 Potrivit minutei nr. 19, în dosarul nr. 1361/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 13 iunie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispoziţiile art. 52 alin. (1) pct. b) teza întâi din Codul muncii nu-şi mai produc efectul şi dau naştere unui drept de creanţă constând într-o despăgubire echivalentă cu remuneraţia cuvenită salariaţilor, pe durata suspendării, în cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziei instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial al României, Partea I.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Dreptul de vot Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea general proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă, în mod direct sau prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare general sau prin corespondenţă, în cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative. Pot vota în adunarea generală: · acţionarii înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă · acţionarii proprietari ai acţiunilor ce constituite garanţii reale mobiliare · acţionarii cu acţiuni la purtător depuse la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare. Nu pot vota acţionarii care: · au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere, cu privire la descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie; însă pot vota situaţia financiară anuală, dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutive · într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie prin care acţionarul se obligă să exercite dreptul de vot în conformitate cu instrucţiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atribuţii de reprezentare este nulă. Se întocmeşte un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, prin care se constată îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţă. Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale. Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis. Prin excepţie, votul secret este obligatoriu pentru: · numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere · numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari · stabilirea răspunderii membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii. Hotărârile AGA vor fi depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial pentru opozabilitate. Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărârile contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari.
Dreptul de vot Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea general proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă, în mod direct sau prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare general sau prin corespondenţă, în cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative. Pot vota în adunarea generală: · acţionarii înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă · acţionarii proprietari ai acţiunilor ce constituite garanţii reale mobiliare · acţionarii cu acţiuni la purtător depuse la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de convocare, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare. Nu pot vota acţionarii care: · au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere, cu privire la descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie; însă pot vota situaţia financiară anuală, dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutive · într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie prin care acţionarul se obligă să exercite dreptul de vot în conformitate cu instrucţiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atribuţii de reprezentare este nulă. Se întocmeşte un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, prin care se constată îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţă. Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale. Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis. Prin excepţie, votul secret este obligatoriu pentru: · numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere · numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari · stabilirea răspunderii membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii. Hotărârile AGA vor fi depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial pentru opozabilitate. Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărârile contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari.
Procedura constatării caracterului abuziv al unei clauze În lege sunt conturate mai multe variante: Procedura administrativ-jurisdicţională Potrivit dispoziţiilor legale, organele abilitate în domeniul protecţiei consumatorului, la sesizarea consumatorilor sau din oficiu, pot efectua verificări ale contractelor pe care comercianţii sunt obligaţi să le pună la dispoziţie. În situaţia în care, analiza contractului duce la constatarea existenţei clauzelor abuzive, aceste organisme încheie un proces - verbal în care indică cele constatate şi pe care îl transmit judecătoriei competente. Prin urmare, organele de control sunt abilitate să încheie procese - verbale de constatare a faptelor şi nu de „constatare şi sancţionare a contravenţiilor“, potrivit dreptului comun în materia contravenţiilor. Competentă teritorial este instanţa în raza căreia comerciantul îşi are domiciliul sau sediul. Competentă material este judecătoria. În cazul în care instanţa stabileşte existenţa unei clauze abusive aplică sancţiuni contravenţionale (amenzi) şi dispune sub sancţiunea „daunelor“ modificarea clauzelor contractului (în cazul în care contractul se menţine) sau „desfiinţarea contractului“ cu daune interese. Judecata este cea de drept comun. Sunt citaţi profesionistul, A.N.P.C. şi eventual consumatorul. Hotărârea pronunţată de judecătorie este supusă apelului. Procedura dreptului comun Această procedură este complet independentă de procedura administrativ -jurisdicţională fiind expresia dreptului exclusiv al consumatorului individual sau organizat în asociaţii. Acţiunea are ca obiect sancţiunile indicate mai sus şi este scutită de taxa de timbru. Trebuie menţionat că, „sancţiunea lipsirii de efecte“a clauzei abuzive poate fi invocată şi din oficiu de către instanţă în cadrul unui litigiu şi de către consumator pe cale de excepţie. Comisia pentru Clauze Abuzive Printr-un ordinul al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a fost înfiinţată Comisia pentru Clauze Abuzive, ca organism independent, cu rol consultativ, alcătuită din reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai consumatorilor. În principal, atribuţiile Comisiei sunt legate de emiterea unui punct de vedere autorizat (dar având un caracter consultativ) referitor la clauzele cuprinse în contractile preformulate pentru servicii de interes public sau care se adresează unui număr mare de consumatori. Principalele teme asupra cărora se pronunţă Comisia sunt: – eliminarea sau modificarea clauzelor abuzive – includerea în contracte a unor stipulaţii menite să asigure informarea consumatorilor – includerea în contracte a unor stipulaţii menite să prevină un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor – formularea clară a clauzelor contractuale astfel încât să se asigure înţelegerea lor de către consumatori. Avizul consultativ este elaborat de către Comisie la solicitarea A.N.P.C., a Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţiei Consumatorilor precum şi a instanţelor de judecată, cărora trebuie să le răspundă în termen de 30 de zile de la sesizare.
Procedura constatării caracterului abuziv al unei clauze În lege sunt conturate mai multe variante: Procedura administrativ-jurisdicţională Potrivit dispoziţiilor legale, organele abilitate în domeniul protecţiei consumatorului, la sesizarea consumatorilor sau din oficiu, pot efectua verificări ale contractelor pe care comercianţii sunt obligaţi să le pună la dispoziţie. În situaţia în care, analiza contractului duce la constatarea existenţei clauzelor abuzive, aceste organisme încheie un proces - verbal în care indică cele constatate şi pe care îl transmit judecătoriei competente. Prin urmare, organele de control sunt abilitate să încheie procese - verbale de constatare a faptelor şi nu de „constatare şi sancţionare a contravenţiilor“, potrivit dreptului comun în materia contravenţiilor. Competentă teritorial este instanţa în raza căreia comerciantul îşi are domiciliul sau sediul. Competentă material este judecătoria. În cazul în care instanţa stabileşte existenţa unei clauze abusive aplică sancţiuni contravenţionale (amenzi) şi dispune sub sancţiunea „daunelor“ modificarea clauzelor contractului (în cazul în care contractul se menţine) sau „desfiinţarea contractului“ cu daune interese. Judecata este cea de drept comun. Sunt citaţi profesionistul, A.N.P.C. şi eventual consumatorul. Hotărârea pronunţată de judecătorie este supusă apelului. Procedura dreptului comun Această procedură este complet independentă de procedura administrativ -jurisdicţională fiind expresia dreptului exclusiv al consumatorului individual sau organizat în asociaţii. Acţiunea are ca obiect sancţiunile indicate mai sus şi este scutită de taxa de timbru. Trebuie menţionat că, „sancţiunea lipsirii de efecte“a clauzei abuzive poate fi invocată şi din oficiu de către instanţă în cadrul unui litigiu şi de către consumator pe cale de excepţie. Comisia pentru Clauze Abuzive Printr-un ordinul al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, a fost înfiinţată Comisia pentru Clauze Abuzive, ca organism independent, cu rol consultativ, alcătuită din reprezentanţi ai agenţilor economici şi ai consumatorilor. În principal, atribuţiile Comisiei sunt legate de emiterea unui punct de vedere autorizat (dar având un caracter consultativ) referitor la clauzele cuprinse în contractile preformulate pentru servicii de interes public sau care se adresează unui număr mare de consumatori. Principalele teme asupra cărora se pronunţă Comisia sunt: – eliminarea sau modificarea clauzelor abuzive – includerea în contracte a unor stipulaţii menite să asigure informarea consumatorilor – includerea în contracte a unor stipulaţii menite să prevină un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor – formularea clară a clauzelor contractuale astfel încât să se asigure înţelegerea lor de către consumatori. Avizul consultativ este elaborat de către Comisie la solicitarea A.N.P.C., a Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţiei Consumatorilor precum şi a instanţelor de judecată, cărora trebuie să le răspundă în termen de 30 de zile de la sesizare.
