CJUE stabilește informațiile care trebuie furnizate de creditor în mod obligatoriu în contractele de credit În hotărârea din 9 iulie 2015 în cauza Cauza C 348/14 Maria Bucura, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stability modalitățile de recuperare 13 iulie 2015 În hotărârea din 9 iulie 2015 în cauza Cauza C 348/14 Bucura, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit informațiile obligatorii care trebuie furnizate de creditor în conformitate cu Directiva privind creditul de consum (87/102) și Directiva clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (93/13). Curtea a constatat că persoana fizică care este codebitor în cadrul unui contract de credit de consum, pentru motive care nu țin de activitatea sa profesională, trebuie să fie considerată consumator în raport cu ambele directive. Astfel codebitorul are dreptul să primească toate informațiile pe care Directiva privind creditul de consum le solicită creditorilor să le furnizeze consumatorilor. Consecința este faptul că, pentru a evalua dacă anumite clauzele dintr-un contract de credit de consum sunt redactate în mod clar și inteligibil trebuie luată în considerare și poziția codebitorului. Trebuie comunicate consumatorului toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul total al împrumutului său, respectiv dacă clauzele sunt redactate în mod clar și inteligibil astfel încât să îi permită consumatorului să evalueze un astfel de cost și împrejurarea legată de lipsa menționării în contractul de credit de consum a informațiilor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a serviciilor pentru care sa încheiat contractul, drept esențiale. Pentru a citi rezumatul hotărârii în cauza Cauza C 348/14 Bucura vedeți aici .

CJUE stabilește informațiile care trebuie furnizate de creditor în mod obligatoriu în contractele de credit În hotărârea din 9 iulie 2015 în cauza Cauza C 348/14 Maria Bucura, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stability modalitățile de recuperare 13 iulie 2015 În hotărârea din 9 iulie 2015 în cauza Cauza C 348/14 Bucura, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit informațiile obligatorii care trebuie furnizate de creditor în conformitate cu Directiva privind creditul de consum (87/102) și Directiva clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (93/13). Curtea a constatat că persoana fizică care este codebitor în cadrul unui contract de credit de consum, pentru motive care nu țin de activitatea sa profesională, trebuie să fie considerată consumator în raport cu ambele directive. Astfel codebitorul are dreptul să primească toate informațiile pe care Directiva privind creditul de consum le solicită creditorilor să le furnizeze consumatorilor. Consecința este faptul că, pentru a evalua dacă anumite clauzele dintr-un contract de credit de consum sunt redactate în mod clar și inteligibil trebuie luată în considerare și poziția codebitorului. Trebuie comunicate consumatorului toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligației sale și care îi permit acestuia să evalueze, printre altele, costul total al împrumutului său, respectiv dacă clauzele sunt redactate în mod clar și inteligibil astfel încât să îi permită consumatorului să evalueze un astfel de cost și împrejurarea legată de lipsa menționării în contractul de credit de consum a informațiilor considerate, având în vedere natura bunurilor sau a serviciilor pentru care sa încheiat contractul, drept esențiale. Pentru a citi rezumatul hotărârii în cauza Cauza C 348/14 Bucura vedeți aici .

Curtea Constituţională a României. Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin.(2) din Codul de procedură penală 1 iulie 2015 În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin.(2) din Codul de procedură penală conform cărora În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că excluderea părților din această primă fază a soluționării căii de atac extraordinare a revizuirii și soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire doar cu participarea procurorului determină ruperea echilibrului procesual şi încălcarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituţie, care presupune ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie dezavantajoasă faţă de adversarul său. Prin urmare, atâta vreme cât admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluționează cu participarea procurorului, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi, implicit, al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită citarea părților în scopul asigurării posibilităţii acestora de a participa la această etapă procesuală. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României. Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin.(2) din Codul de procedură penală 1 iulie 2015 În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin.(2) din Codul de procedură penală conform cărora În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că excluderea părților din această primă fază a soluționării căii de atac extraordinare a revizuirii și soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire doar cu participarea procurorului determină ruperea echilibrului procesual şi încălcarea principiului egalităţii armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituţie, care presupune ca fiecare parte să dispună de posibilitatea rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie dezavantajoasă faţă de adversarul său. Prin urmare, atâta vreme cât admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluționează cu participarea procurorului, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi, implicit, al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită citarea părților în scopul asigurării posibilităţii acestora de a participa la această etapă procesuală. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor Această acţiune permite Curţii de Justiţie să controleze respectarea de către statele membre a obligaţiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea Curţii de Justiţie este precedată de o procedură prealabilă iniţiată de Comisie prin care se dă statului membru vizat posibilitatea de a răspunde motivelor invocate împotriva sa. Dacă această procedură nu determină statul membru să îşi îndeplinească obligaţiile, poate fi introdusă la Curtea de Justiţie o acţiune privind încălcarea dreptului Uniunii.  În cazul în care Curtea de Justiţie constată neîndeplinirea obligaţiilor, statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii. Dacă, în urma unei noi sesizări din partea Comisiei, Curtea de Justiţie constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare și/sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicată de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sancţiune pecuniară chiar de la prima hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Această acţiune poate fi introdusă fie de Comisie, fie de un stat membru.  Dacă ea este introdusă de un stat membru, înainte de a sesiza CJUE, acesta trebuie să se adreseze Comisiei în legatură cu respectiva încalcare. Comisia poate emite un aviz motivat, după ce a oferit posibilitatea statelor implicate să îşi prezinte în contradictoriu observaţiile scrise şi orale. În cazul în care Comisia nu a emis avizul motivat în termen de trei luni de la primirea cererii, statul membru reclamant poate introduce acţiunea în faţa Curţii de Justiţie.

Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor Această acţiune permite Curţii de Justiţie să controleze respectarea de către statele membre a obligaţiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea Curţii de Justiţie este precedată de o procedură prealabilă iniţiată de Comisie prin care se dă statului membru vizat posibilitatea de a răspunde motivelor invocate împotriva sa. Dacă această procedură nu determină statul membru să îşi îndeplinească obligaţiile, poate fi introdusă la Curtea de Justiţie o acţiune privind încălcarea dreptului Uniunii.  În cazul în care Curtea de Justiţie constată neîndeplinirea obligaţiilor, statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii. Dacă, în urma unei noi sesizări din partea Comisiei, Curtea de Justiţie constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare și/sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicată de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sancţiune pecuniară chiar de la prima hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Această acţiune poate fi introdusă fie de Comisie, fie de un stat membru.  Dacă ea este introdusă de un stat membru, înainte de a sesiza CJUE, acesta trebuie să se adreseze Comisiei în legatură cu respectiva încalcare. Comisia poate emite un aviz motivat, după ce a oferit posibilitatea statelor implicate să îşi prezinte în contradictoriu observaţiile scrise şi orale. În cazul în care Comisia nu a emis avizul motivat în termen de trei luni de la primirea cererii, statul membru reclamant poate introduce acţiunea în faţa Curţii de Justiţie.

Principiile prelucrării datelor cu caracter personal Legalitatea . Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în temeiul şi conformitate cu prevederile legale; Scopul bine-determinat . Orice prelucrare de date cu caracter personal se face în scopri bine determinate, explicite şi legitime; Confidenţialitatea . Persoanele care prelucrează, în numele unei instituţii, date cu caracter personal au prevăzută în contractul de muncă şi în fişa postului o clauză de confidenţialitate. Consimţământul persoanei vizate . Un element cheie al prelucrării datelor cu caracter personal îl reprezintă acordul pe care persoana vizată trebuie să îl exprime, care se manifestă pe baza unei temeinice informării şi a propriei alegeri; Informarea . Informarea persoanelor a căror date sunt procesate se face de către instituţia care prelucrează datele personale ale persoanei vizate; Calitatea datelor . Datele care sunt procesate trebuie să fie adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate; Protejarea persoanelor vizate . Potrivit acestui principiu, persoanele vizate au dreptul de a avea acces la datele care sunt prelucrate, de a interveni asupra acestora, de opoziţie şi de a nu fi supus unei decizii individuale, precum şi dreptul de a se adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau instanţei de judecată pentru apărarea oricăror drepturi garantate de lege, care le-au fost încălcate; Securitatea . Măsurile de securitate a datelor cu caracter personal sunt stabilite astfel încât să asigure un nivel optim de securitate a datelor cu caracter personal processate; Notificarea . Operatorul de date cu caracter personal este notificat la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, primind un număr de operator.

Principiile prelucrării datelor cu caracter personal Legalitatea . Prelucrarea datelor cu caracter personal se face în temeiul şi conformitate cu prevederile legale; Scopul bine-determinat . Orice prelucrare de date cu caracter personal se face în scopri bine determinate, explicite şi legitime; Confidenţialitatea . Persoanele care prelucrează, în numele unei instituţii, date cu caracter personal au prevăzută în contractul de muncă şi în fişa postului o clauză de confidenţialitate. Consimţământul persoanei vizate . Un element cheie al prelucrării datelor cu caracter personal îl reprezintă acordul pe care persoana vizată trebuie să îl exprime, care se manifestă pe baza unei temeinice informării şi a propriei alegeri; Informarea . Informarea persoanelor a căror date sunt procesate se face de către instituţia care prelucrează datele personale ale persoanei vizate; Calitatea datelor . Datele care sunt procesate trebuie să fie adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate; Protejarea persoanelor vizate . Potrivit acestui principiu, persoanele vizate au dreptul de a avea acces la datele care sunt prelucrate, de a interveni asupra acestora, de opoziţie şi de a nu fi supus unei decizii individuale, precum şi dreptul de a se adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau instanţei de judecată pentru apărarea oricăror drepturi garantate de lege, care le-au fost încălcate; Securitatea . Măsurile de securitate a datelor cu caracter personal sunt stabilite astfel încât să asigure un nivel optim de securitate a datelor cu caracter personal processate; Notificarea . Operatorul de date cu caracter personal este notificat la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, primind un număr de operator.

Asistenţa judiciară Asistența judiciară nu poate fi cerută în faza inițială a procedurii, ci doar începând cu momentul în care cererea este comunicată Guvernului în cauză. După depunerea observaţiilor de către statul contractant, în privinţa admisibilităţii cererii sau după expirarea termenului fixat în acest scop, la cererea petentului sau din oficiu, Preşedintele Camerei poate să acorde asistenţă judiciară acestuia, pentru apărarea cauzei sale.  Asistenţa judiciară se acordă în cazul în care aceasta este necesară bunei desfăşurări a cauzei în faţa Camerei şi dacă petentul nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru a face faţă, în totalitate sau în parte, cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale.  Pentru a stabili dacă petiţionarul are sau nu mijloace financiare suficiente, pentru a face faţă cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale, acesta este invitat să completeze o declaraţie în care să se indice resursele sale, bunurile sale sub formă de capital şi angajamentele financiare pe care le are faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa sau orice altă obligaţie financiară.  Această declaraţie trebuie să fie certificată de autorităţile interne în drept. Grefierul urmează să informeze părţile interesate despre decizia luată, cuantumul onorarilor şi a sumei ce se va plăti cu titlu de cheltuieli.  Asistenţa judiciară poate acoperi în afară de onorarii, cheltuielile de deplasare şi de sejur, ca şi alte cheltuieli făcute în avans, prezentate de petent sau de reprezentantul său desemnat. Preşedintele Camerei poate retrage sau modifica, în orice moment, beneficiul asistenţei judiciare.  Curtea poate acorda o satisfacţie echitabilă, atunci când declară că a avut loc o violare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al statului respectiv nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei violări. 

Asistenţa judiciară Asistența judiciară nu poate fi cerută în faza inițială a procedurii, ci doar începând cu momentul în care cererea este comunicată Guvernului în cauză. După depunerea observaţiilor de către statul contractant, în privinţa admisibilităţii cererii sau după expirarea termenului fixat în acest scop, la cererea petentului sau din oficiu, Preşedintele Camerei poate să acorde asistenţă judiciară acestuia, pentru apărarea cauzei sale.  Asistenţa judiciară se acordă în cazul în care aceasta este necesară bunei desfăşurări a cauzei în faţa Camerei şi dacă petentul nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru a face faţă, în totalitate sau în parte, cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale.  Pentru a stabili dacă petiţionarul are sau nu mijloace financiare suficiente, pentru a face faţă cheltuielilor pricinuite de susţinerea cauzei sale, acesta este invitat să completeze o declaraţie în care să se indice resursele sale, bunurile sale sub formă de capital şi angajamentele financiare pe care le are faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa sau orice altă obligaţie financiară.  Această declaraţie trebuie să fie certificată de autorităţile interne în drept. Grefierul urmează să informeze părţile interesate despre decizia luată, cuantumul onorarilor şi a sumei ce se va plăti cu titlu de cheltuieli.  Asistenţa judiciară poate acoperi în afară de onorarii, cheltuielile de deplasare şi de sejur, ca şi alte cheltuieli făcute în avans, prezentate de petent sau de reprezentantul său desemnat. Preşedintele Camerei poate retrage sau modifica, în orice moment, beneficiul asistenţei judiciare.  Curtea poate acorda o satisfacţie echitabilă, atunci când declară că a avut loc o violare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al statului respectiv nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei violări.