Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Stabilirea domiciliului ulterior emiterii titlului de proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 7 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 39, în dosarul nr. 2598/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul poate fi îndeplinită ulterior emiterii titlului de proprietate, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancţiunea specifică prevăzută de dispoziţiile art. 49 din aceeaşi lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Stabilirea domiciliului ulterior emiterii titlului de proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 7 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 39, în dosarul nr. 2598/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia de stabilire a domiciliului în localitatea în care se atribuie terenul poate fi îndeplinită ulterior emiterii titlului de proprietate, neîndeplinirea acesteia atrăgând sancţiunea specifică prevăzută de dispoziţiile art. 49 din aceeaşi lege.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Doamnelor și domnilor, avocați și non-avocați! Vrem să vă felicităm cu această ocazie domnilor AVOCAŢI deoarece prin munca și dăruirea dumneavoastră faceţi lumea un loc mai bun! 10 decembrie 2015 În întreaga Europă sărbătorim astăzi Ziua Europeană a Avocatului, care coincide cu Ziua Internațională a Drepturilor Omului! Ziua Europeană a Avocatului celebrează valorile comune ale avocaților și rolul lor în societatea civilă în promovarea statului de drept, precum și valorile comune ale avocaților și contribuția acestora la sistemul de justiție. Vrem să vă felicităm cu această ocazie domnilor AVOCATI deoarece prin munca și dăruirea dumneavoastră faceţi lumea un loc mai bun! Felicitaţi avocații pe care îi cunoașteți și să aveţi o zi minunată! IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat   Interviu cu președintele CCBE Maria Ślązak

Doamnelor și domnilor, avocați și non-avocați! Vrem să vă felicităm cu această ocazie domnilor AVOCAŢI deoarece prin munca și dăruirea dumneavoastră faceţi lumea un loc mai bun! 10 decembrie 2015 În întreaga Europă sărbătorim astăzi Ziua Europeană a Avocatului, care coincide cu Ziua Internațională a Drepturilor Omului! Ziua Europeană a Avocatului celebrează valorile comune ale avocaților și rolul lor în societatea civilă în promovarea statului de drept, precum și valorile comune ale avocaților și contribuția acestora la sistemul de justiție. Vrem să vă felicităm cu această ocazie domnilor AVOCATI deoarece prin munca și dăruirea dumneavoastră faceţi lumea un loc mai bun! Felicitaţi avocații pe care îi cunoașteți și să aveţi o zi minunată! IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat   Interviu cu președintele CCBE Maria Ślązak

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” 30 iunie 2015 Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” Potrivit minutei nr. 25, dosar nr. 1228/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.1 din Legea petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” 30 iunie 2015 Gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” Potrivit minutei nr. 25, dosar nr. 1228/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.1 din Legea petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria „resurselor de petrol” ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, publicată în M. Of. 19 iulie 2019 În M. Of nr. 589/2019 din data de 18.07.2019 a fost publicată Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Noua legea are drept obiectiv transpunerea în legislația noastră a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. În consecință, prin Legea nr. 129/2019 se instituie cadrul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Legea stabilește entităţile raportoare care au obligaţia de a transmite Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) rapoarte pentru tranzacţiile suspecte. Limita pentru raportarea tranzacţiilor în numerar este de 10.000 euro. Entitățile raportoare au obligația de a raporta toate transferurile de fonduri a căror limită minimă este de 2.000 euro. Aceleași entități pot aplica măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei pentru clienţii încadraţi la un grad de risc redus. Odată cu aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, enitățile raportoare vor avea obligația de a de a păstra în format letric sau în format electronic toate înregistrările obţinute prin aplicarea acestor măsuri. Toate societățile înregistrate în registrul comerțului au obligația să depună o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, în 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Nedepunerea acestei declarații va fi sancționată contravențional cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Începând cu data de 21.07.2019, data intrării în vigoare a legii, este interzisă emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente. Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a legii trebuie convertite în acţiuni nominative. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data de 21.07.2019, data intrării în vigoare a legii. Acțiunile nedepuse în acest termen vor fi anulate de drept. Persoanele juridice care încalcă prevederile legii pot fi sancționate cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei până la 150.000 lei, limita superioară fiind majorată cu 10% din veniturile totale raportate în anul fiscal anterior săvârșirii faptei. Sancţiunile şi măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere şi altor persoane fizice care sunt responsabile de încălcarea legii.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, publicată în M. Of. 19 iulie 2019 În M. Of nr. 589/2019 din data de 18.07.2019 a fost publicată Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Noua legea are drept obiectiv transpunerea în legislația noastră a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. În consecință, prin Legea nr. 129/2019 se instituie cadrul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Legea stabilește entităţile raportoare care au obligaţia de a transmite Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) rapoarte pentru tranzacţiile suspecte. Limita pentru raportarea tranzacţiilor în numerar este de 10.000 euro. Entitățile raportoare au obligația de a raporta toate transferurile de fonduri a căror limită minimă este de 2.000 euro. Aceleași entități pot aplica măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei pentru clienţii încadraţi la un grad de risc redus. Odată cu aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, enitățile raportoare vor avea obligația de a de a păstra în format letric sau în format electronic toate înregistrările obţinute prin aplicarea acestor măsuri. Toate societățile înregistrate în registrul comerțului au obligația să depună o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali, în 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Nedepunerea acestei declarații va fi sancționată contravențional cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Începând cu data de 21.07.2019, data intrării în vigoare a legii, este interzisă emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente. Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a legii trebuie convertite în acţiuni nominative. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data de 21.07.2019, data intrării în vigoare a legii. Acțiunile nedepuse în acest termen vor fi anulate de drept. Persoanele juridice care încalcă prevederile legii pot fi sancționate cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei până la 150.000 lei, limita superioară fiind majorată cu 10% din veniturile totale raportate în anul fiscal anterior săvârșirii faptei. Sancţiunile şi măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere şi altor persoane fizice care sunt responsabile de încălcarea legii.

Transmiterea cambiei (girul) Drepturile conferite prin cambie sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. Deoarece aceste drepturi sunt drepturi de creanţă, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanţă reglementată de Codul civil.  Acest mijloc de transmitere a creanţelor prezintă însă o anumită nesiguranţă pentru dobânditor, motiv pentru care este reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv. Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlu persoanei în favoarea căreia a transmis cambia. Chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, cambia este transmisibilă prin gir. Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu. Totodată, el presupune existenţa unei cambii valabile.   Girul intervine înainte de scadenţă și trebuie să fie anterior protestului de neplată sau datei expirării termenului legal pentru dresarea acestui protest. Girantul este persoana titulară a dreptului, legitimată în condiţiile legii şi care este posesoarea titlului. Primul girant este persoana indicată de către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la rându-i să transmită prin gir drepturile dobândite, ulterior, al doilea girant este primul giratar. Al treilea girant este al doilea giratar etc. Ultimul dobânditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie să se legitimeze prin şirul neîntrerupt de giruri, în care fiecare girant să fie giratarul beneficiar al girului anterior. Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este implicată în raportul cambial. Girul are ia bază un raport juridic preexistent între girant şi giratar. Între gir şi cesiune există importante deosebiri. Prin gir, giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom, fără să i se poată opune excepţiile care puteau fi opuse girantului. În cazul cesiunii, cesionarul dobândeşte drepturile pe care le-a avut cedentul şi deci excepţiile pe care debitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse şi cesionarului. Prin gir, girantul garantează plata de către obligatul principal (trasul) a sumei de bani faţă de giratar. În cesiunea de creanţă, cedentul garantează numai existenţa creanţei, iar nu şi solvabilitatea debitorului.  Girul este trecut pe titlu, iar în cazul cesiunii este necesară notificarea către debitor sau acceptarea din partea acestuia.

Transmiterea cambiei (girul) Drepturile conferite prin cambie sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. Deoarece aceste drepturi sunt drepturi de creanţă, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanţă reglementată de Codul civil.  Acest mijloc de transmitere a creanţelor prezintă însă o anumită nesiguranţă pentru dobânditor, motiv pentru care este reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv. Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlu persoanei în favoarea căreia a transmis cambia. Chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, cambia este transmisibilă prin gir. Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu. Totodată, el presupune existenţa unei cambii valabile.   Girul intervine înainte de scadenţă și trebuie să fie anterior protestului de neplată sau datei expirării termenului legal pentru dresarea acestui protest. Girantul este persoana titulară a dreptului, legitimată în condiţiile legii şi care este posesoarea titlului. Primul girant este persoana indicată de către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la rându-i să transmită prin gir drepturile dobândite, ulterior, al doilea girant este primul giratar. Al treilea girant este al doilea giratar etc. Ultimul dobânditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie să se legitimeze prin şirul neîntrerupt de giruri, în care fiecare girant să fie giratarul beneficiar al girului anterior. Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este implicată în raportul cambial. Girul are ia bază un raport juridic preexistent între girant şi giratar. Între gir şi cesiune există importante deosebiri. Prin gir, giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom, fără să i se poată opune excepţiile care puteau fi opuse girantului. În cazul cesiunii, cesionarul dobândeşte drepturile pe care le-a avut cedentul şi deci excepţiile pe care debitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse şi cesionarului. Prin gir, girantul garantează plata de către obligatul principal (trasul) a sumei de bani faţă de giratar. În cesiunea de creanţă, cedentul garantează numai existenţa creanţei, iar nu şi solvabilitatea debitorului.  Girul este trecut pe titlu, iar în cazul cesiunii este necesară notificarea către debitor sau acceptarea din partea acestuia.