Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Noţiunea de „contrabandă” 11 decembrie 2015 Noţiunea de „contrabandă” Potrivit minutei nr. 32, dosar nr. 2265/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “Noţiunea de „contrabandă” utilizată de legiuitor în dispoziţiile art.270 alin.(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă” priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Noţiunea de „contrabandă” 11 decembrie 2015 Noţiunea de „contrabandă” Potrivit minutei nr. 32, dosar nr. 2265/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “Noţiunea de „contrabandă” utilizată de legiuitor în dispoziţiile art.270 alin.(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă” priveşte contrabanda constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Condițiile acordării compensațiilor prevăzute de Codul silvic 23 noiembrie 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 36, dosar nr. 1749/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, şi de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.74/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Efectele modificării noțiunii de ”consecințe deosebit de grave” 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 30, dosar nr. 3515/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov, stabilind că: “În situaţia unei infracţiuni de înşelăciune, comise sub imperiul Codului penal din 1969 care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noţiunii de consecinţe deosebit de grave în Codul penal nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Condițiile acordării compensațiilor prevăzute de Codul silvic 23 noiembrie 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 36, dosar nr. 1749/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, şi de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.74/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Efectele modificării noțiunii de ”consecințe deosebit de grave” 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 30, dosar nr. 3515/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov, stabilind că: “În situaţia unei infracţiuni de înşelăciune, comise sub imperiul Codului penal din 1969 care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea noţiunii de consecinţe deosebit de grave în Codul penal nu produce efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codului penal şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Metode de depunere a unei plângeri Pentru a fi înregistrate în aplicație, plângerile trebuie să fie transmise în scris, prin poștă, fax sau email. Pentru accelerarea tratării plângerilor, se recomandă să se utilizeze formularul standard de plângere, care a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și este disponibil, la cerere sau pe site-ul internet al Comisiei, pe serverul Uniunii Europene (EUROPA). Formularul include o anexă în care sunt expuse principiile generale ale procedurii în onstatarea neîndeplinirii obligațiilor și subliniază că nicio constatare, din partea Curții de Justiție, a neîndeplinirii obligațiilor nu produce efecte asupra drepturilor petiționarilor. Prin respectiva anexă, petiționarii sunt invitați, de asemenea, să utilizeze acțiunile disponibile la nivel național. Plângerile scrise cu privire la punerea în aplicare a dreptului Uniunii de către un stat membru pot fi transmise Secretariatului General al Comisiei prin poștă, la adresa „1049 Bruxelles, Belgia”, sau prin email, la adresa [email protected], ori pot fi depuse la unul din birourile Comisiei din statele membre.
Metode de depunere a unei plângeri Pentru a fi înregistrate în aplicație, plângerile trebuie să fie transmise în scris, prin poștă, fax sau email. Pentru accelerarea tratării plângerilor, se recomandă să se utilizeze formularul standard de plângere, care a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și este disponibil, la cerere sau pe site-ul internet al Comisiei, pe serverul Uniunii Europene (EUROPA). Formularul include o anexă în care sunt expuse principiile generale ale procedurii în onstatarea neîndeplinirii obligațiilor și subliniază că nicio constatare, din partea Curții de Justiție, a neîndeplinirii obligațiilor nu produce efecte asupra drepturilor petiționarilor. Prin respectiva anexă, petiționarii sunt invitați, de asemenea, să utilizeze acțiunile disponibile la nivel național. Plângerile scrise cu privire la punerea în aplicare a dreptului Uniunii de către un stat membru pot fi transmise Secretariatului General al Comisiei prin poștă, la adresa „1049 Bruxelles, Belgia”, sau prin email, la adresa [email protected], ori pot fi depuse la unul din birourile Comisiei din statele membre.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Potrivit minutei deciziei nr. 12, dosar nr. 857/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: 6 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 12, dosar nr. 857/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 6 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Și Fiscal Potrivit minutei deciziei nr. 10, dosar nr. 427/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: 11 mai 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 10, dosar nr. 427/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 11 mai 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
