Darea în plată Legea dării în plată se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată. Legea dării în plată se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. Dispoziţiile legii se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori. Aceste prevederi nu se aplică creditelor acordate prin programul „Prima casă”. Consumatori sunt persoanele fizice definite de OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată şi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Prin derogare de la dispoziţiile Codului Civil, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut de lege, părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

Darea în plată Legea dării în plată se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată. Legea dării în plată se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. Dispoziţiile legii se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori. Aceste prevederi nu se aplică creditelor acordate prin programul „Prima casă”. Consumatori sunt persoanele fizice definite de OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată şi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Prin derogare de la dispoziţiile Codului Civil, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut de lege, părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

Apelul incident Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea adversă, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efect. Apelul incident are următoarele caracteristici: poate fi formulat numai de către intimat şi este îndreptat împotriva părţii cu interese contrare, care are poziţia de apelant în apelul principal. În consecință, părţile cu aceleaşi interese nu pot formula apel incident una împotriva celeilalte. se exercită după împlinirea termenului de apel şi se depune odată cu întâmpinarea la apelul principal. cererea prin care se declară apelul incident trebuie să îmbrace forma scrisă şi să aibă conţinutul prevăzut de lege pentru apelul principal. prin apelul incident, intimatul trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. are caracter accesoriu faţă de apelul principal, soarta sa depinde de apelul principal.

Apelul incident Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea adversă, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efect. Apelul incident are următoarele caracteristici: poate fi formulat numai de către intimat şi este îndreptat împotriva părţii cu interese contrare, care are poziţia de apelant în apelul principal. În consecință, părţile cu aceleaşi interese nu pot formula apel incident una împotriva celeilalte. se exercită după împlinirea termenului de apel şi se depune odată cu întâmpinarea la apelul principal. cererea prin care se declară apelul incident trebuie să îmbrace forma scrisă şi să aibă conţinutul prevăzut de lege pentru apelul principal. prin apelul incident, intimatul trebuie să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. are caracter accesoriu faţă de apelul principal, soarta sa depinde de apelul principal.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală În procedura de modificare a pedepsei, contopirea trebuie efectuată potrivit legii penale mai favorabile condamnatului 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 29, dosar nr. 3465/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, stabilind că: “În procedura de modificare a pedepsei prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în cadrul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală În procedura de modificare a pedepsei, contopirea trebuie efectuată potrivit legii penale mai favorabile condamnatului 19 noiembrie 2015 Potrivit minutei nr. 29, dosar nr. 3465/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2015, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, stabilind că: “În procedura de modificare a pedepsei prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în cadrul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Explicitarea pretenţiilor în apel 22 septembrie 2015 Explicitarea pretenţiilor în apel Potrivit minutei nr. 28, în dosarul nr. 1924/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, stabileşte că explicitarea pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art.130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă se poate invoca excepţia necompetenţei materiale în limitele efectului devolutiv al judecării unei cauze, în apel.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Explicitarea pretenţiilor în apel 22 septembrie 2015 Explicitarea pretenţiilor în apel Potrivit minutei nr. 28, în dosarul nr. 1924/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, stabileşte că explicitarea pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul obiectului judecăţii şi a derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art.130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili dacă se poate invoca excepţia necompetenţei materiale în limitele efectului devolutiv al judecării unei cauze, în apel.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Interpretarea noțiunii „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art. 8 din OUG nr. 79/2008 - Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 862/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: 8 iunie 2015 Interpretarea noțiunii „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art. 8 din OUG nr. 79/2008 Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 862/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Sintagma „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se referă şi la instituţiile financiare, inclusiv la instituţiile financiare nebancare constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni la care statul este acţionar unic sau majoritar.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Interpretarea noțiunii „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art. 8 din OUG nr. 79/2008 - Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 862/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: 8 iunie 2015 Interpretarea noțiunii „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art. 8 din OUG nr. 79/2008 Potrivit minutei nr. 17, dosar nr. 862/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Sintagma „societăţi financiar-bancare” din cuprinsul art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se referă şi la instituţiile financiare, inclusiv la instituţiile financiare nebancare constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni la care statul este acţionar unic sau majoritar.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.