Condiţii de înfiinţare Condiţiile generale pentru înfiinţarea sechestrului asigurător sunt aplicabile şi în cazul în care se solicită luarea acestei măsuri asupra unei nave civile, cu respectarea convenţiilor internaţionale asupra sechestrului navelor la care România este parte, respectiv:  declanşarea procesului de fond în care reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata unei sume de bani;  existenţa înscrisului constatator al creanţei, respectiv depunerea obligatorie a unei cauţiuni de jumătate din valoarea creanţei care face obiectul litigiului de fond, în lipsa unui astfel de înscris. În cazuri urgente, se poate institui sechestrul asigurător asupra navelor civile, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei intentării litigiului de fond având ca obiect plata creanţei băneşti, însă creditorul trebuie să facă dovada îndeplinirii tuturor celorlalte condiţii. În acest caz, creditorul care a obţinut instituirea măsurii asigurătorii este obligat să introducă acţiunea la instanţa competentă sau să iniţieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitrai într-un termen de cel mult 20 de zile de la data încuviinţării măsurii. În caz contrar, sechestrul asigurător se desființează de drept. Sancțiunea poate fi constatată prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor. Prin excepție, nava gata de plecare nu poate fi pusă sub sechestru asigurător.

Condiţii de înfiinţare Condiţiile generale pentru înfiinţarea sechestrului asigurător sunt aplicabile şi în cazul în care se solicită luarea acestei măsuri asupra unei nave civile, cu respectarea convenţiilor internaţionale asupra sechestrului navelor la care România este parte, respectiv:  declanşarea procesului de fond în care reclamantul solicită obligarea pârâtului la plata unei sume de bani;  existenţa înscrisului constatator al creanţei, respectiv depunerea obligatorie a unei cauţiuni de jumătate din valoarea creanţei care face obiectul litigiului de fond, în lipsa unui astfel de înscris. În cazuri urgente, se poate institui sechestrul asigurător asupra navelor civile, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei intentării litigiului de fond având ca obiect plata creanţei băneşti, însă creditorul trebuie să facă dovada îndeplinirii tuturor celorlalte condiţii. În acest caz, creditorul care a obţinut instituirea măsurii asigurătorii este obligat să introducă acţiunea la instanţa competentă sau să iniţieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitrai într-un termen de cel mult 20 de zile de la data încuviinţării măsurii. În caz contrar, sechestrul asigurător se desființează de drept. Sancțiunea poate fi constatată prin încheiere definitivă, dată cu citarea părţilor. Prin excepție, nava gata de plecare nu poate fi pusă sub sechestru asigurător.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Aplicarea legii penale mai favorabile 2 martie 2016 Potrivit minutei nr. 7, dosar nr. 190/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia Penală, Cauze Minori şi Familie, stabilind că: “În aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă – identificată ca fiind legea veche sau legea nouă – iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, se va aplica legea nouă, conform art.3 din Codul penal şi art.10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Aplicarea legii penale mai favorabile 2 martie 2016 Potrivit minutei nr. 7, dosar nr. 190/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia Penală, Cauze Minori şi Familie, stabilind că: “În aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând în săvârşirea unor infracţiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014 se va aplica legea penală mai favorabilă – identificată ca fiind legea veche sau legea nouă – iar pentru infracţiunile săvârşite sub imperiul legii penale noi, precum şi pentru tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, se va aplica legea nouă, conform art.3 din Codul penal şi art.10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Recurs în interesul legii – Procedura specială de înscriere a dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de 5 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Procedura specială de înscriere a dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de 5 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 19 în dosarul nr.12/2015 pronunţată în şedinţa publică din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Extinderea furnizorilor de servicii sociale În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/200 4 septembrie 2015 În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Prin ordonanța adoptată de Guvern, se extinde dreptul operatorilor economici cu scop lucrativ de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale. Potrivit noilor reglementări, operatorii economici cu scop lucrativ vor putea furniza toate categoriile de servicii sociale organizate în condiţiile legii, cu excepţia celor expres prevăzute în noul act normativ. Dintre aceste excepții menționăm: serviciile de prevenire a separării copilului de familie și serviciile pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinți, serviciile legate de violența în familie și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, care vor rămâne doar de competența autorităților publice.

Extinderea furnizorilor de servicii sociale În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/200 4 septembrie 2015 În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Prin ordonanța adoptată de Guvern, se extinde dreptul operatorilor economici cu scop lucrativ de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale. Potrivit noilor reglementări, operatorii economici cu scop lucrativ vor putea furniza toate categoriile de servicii sociale organizate în condiţiile legii, cu excepţia celor expres prevăzute în noul act normativ. Dintre aceste excepții menționăm: serviciile de prevenire a separării copilului de familie și serviciile pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinți, serviciile legate de violența în familie și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, care vor rămâne doar de competența autorităților publice.

Actul de repartizare în muncă Actul administrativ de repartizare în muncă reprezintă numai o premisă pentru încheierea contractului individual de muncă, izvorul raportului juridic de muncă rămâne întotdeauna contractul individual de muncă.  Actul de repartizare în muncă are caracter obligatoriu în următoarele situaţii: actul de repartizare în muncă a persoanelor cu handicap este obligatoriu pentru angajatorii care constituie unităţi protejate ori pentru cei care au cel puţin 100 de salariaţi (în limita a 4% din totalul salariaţilor unităţii respective). Persoanele cu handicap nu sunt obligate să dea curs actului individual de repartizare în muncă. persoanele apte de muncă, beneficiare ale dreptului de ajutor social (inclusiv membrii familiei titularului respectiv), au obligaţia să dovedească cu acte din 3 în 3 luni, că au solicitat repartizarea în muncă sau că nu au refuzat nejustificat să dea curs unei repartizări pentru orice loc de muncă oferit. În caz contrar, plata ajutorului social se suspendă pentru beneficiarul unic sau se modifică plafonul de venit, respectiv cuantumul ajutorului social, prin excluderea din numărul membrilor de familie a persoanelor care nu îndeplinesc aceste obligaţii. Pentru angajator actul de repartizare în muncă nu este obligatoriu.

Actul de repartizare în muncă Actul administrativ de repartizare în muncă reprezintă numai o premisă pentru încheierea contractului individual de muncă, izvorul raportului juridic de muncă rămâne întotdeauna contractul individual de muncă.  Actul de repartizare în muncă are caracter obligatoriu în următoarele situaţii: actul de repartizare în muncă a persoanelor cu handicap este obligatoriu pentru angajatorii care constituie unităţi protejate ori pentru cei care au cel puţin 100 de salariaţi (în limita a 4% din totalul salariaţilor unităţii respective). Persoanele cu handicap nu sunt obligate să dea curs actului individual de repartizare în muncă. persoanele apte de muncă, beneficiare ale dreptului de ajutor social (inclusiv membrii familiei titularului respectiv), au obligaţia să dovedească cu acte din 3 în 3 luni, că au solicitat repartizarea în muncă sau că nu au refuzat nejustificat să dea curs unei repartizări pentru orice loc de muncă oferit. În caz contrar, plata ajutorului social se suspendă pentru beneficiarul unic sau se modifică plafonul de venit, respectiv cuantumul ajutorului social, prin excluderea din numărul membrilor de familie a persoanelor care nu îndeplinesc aceste obligaţii. Pentru angajator actul de repartizare în muncă nu este obligatoriu.