Recurs în interesul legii Renunțarea la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani 20 mai 2019 Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.737/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală, în ipoteza renunțării la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani poate fi dispusă faţă de acesta obligația prestării unei munci neremunerate în folosul comunității.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Recurs în interesul legii Renunțarea la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani 20 mai 2019 Potrivit deciziei nr. 15 în dosarul nr.737/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi, în consecinţă, stabileşte că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală, în ipoteza renunțării la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani poate fi dispusă faţă de acesta obligația prestării unei munci neremunerate în folosul comunității.”   Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Recurs în interesul legii Retragerea consimţământului valabil exprimat de inculpat la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 26/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:      “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.485 alin. (1) lit.b) teza I din Codul de procedură penală, stabileşte că: Retragerea, de către inculpat, în faţa instanţei de judecată a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art.482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Recurs în interesul legii Retragerea consimţământului valabil exprimat de inculpat la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 26/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:      “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.485 alin. (1) lit.b) teza I din Codul de procedură penală, stabileşte că: Retragerea, de către inculpat, în faţa instanţei de judecată a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art.482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.

Curtea Constituţională a României. Partea civilă, partea responsabilă civilmente şi persoana vătămată – titulari ai contestației în camera preliminară În ziua de 8 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală 8 octombrie 2015 În ziua de 8 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5).” În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5), este neconstituțională. Curtea a reţinut că restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiție, consacrat de art.21 din Constituţie, al părții civile, părții responsabile civilmente şi al persoanei vătămate având în vedere faptul că, pe de o parte, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, iar, pe de altă parte, soluţiile prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală vizează toate părţile din proces şi persoana vătămată. Decizia este definitivă și general obligatorie. 

Curtea Constituţională a României. Partea civilă, partea responsabilă civilmente şi persoana vătămată – titulari ai contestației în camera preliminară În ziua de 8 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală 8 octombrie 2015 În ziua de 8 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5).” În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5), este neconstituțională. Curtea a reţinut că restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiție, consacrat de art.21 din Constituţie, al părții civile, părții responsabile civilmente şi al persoanei vătămate având în vedere faptul că, pe de o parte, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, iar, pe de altă parte, soluţiile prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală vizează toate părţile din proces şi persoana vătămată. Decizia este definitivă și general obligatorie. 

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Constatarea caracterului legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă 17 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 2309/107/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală, stabilind că: “În aplicarea art.539 alin. (2) din Codul de procedură penală caracterul legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă, nu se poate stabili pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe prevederile art.598 alin. (1) lit. d) sau art.598 alin. (1) lit.c) teza I din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.        

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Constatarea caracterului legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă 17 aprilie 2019 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 2309/107/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2019, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală, stabilind că: “În aplicarea art.539 alin. (2) din Codul de procedură penală caracterul legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat prin hotărâre definitivă, nu se poate stabili pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe prevederile art.598 alin. (1) lit. d) sau art.598 alin. (1) lit.c) teza I din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.        

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Asistența juridică obligatorie în cazul inculpatului persoană juridică 11 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 21, dosar nr. 2401/1/2016/HP/P pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, stabilind că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, în cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, asistenţa juridică este obligatorie pentru inculpatul persoană juridică, în raport cu dispoziţiile art. 187 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Asistența juridică obligatorie în cazul inculpatului persoană juridică 11 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 21, dosar nr. 2401/1/2016/HP/P pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, stabilind că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, în cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, asistenţa juridică este obligatorie pentru inculpatul persoană juridică, în raport cu dispoziţiile art. 187 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.