Modificarea Legii privind venitul minim garantat În M. Of. nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 41 7 iulie 2015 În M. Of. nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Potrivit noilor prevederi, la stabilirea veniturilor care se iau în calcul pentru acordarea drepturilor de ajutor social, precum și a drepturilor de alocație pentru susținerea familiei, se are în vedere și alocația de stat pentru copii.  Pentru familiile care au în întreţinere copii, la stabilirea venitului net lunar al familiei, în funcție de care se acordă alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social al familiei, se ia în calcul cuantumul alocaţiei de stat pentru copii stabilit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 125/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Modificarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 673/2015 privind completarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientu 7 iunie 2015 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 673/2015 privind completarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2004. Potrivit noilor reglementări, la internare sau pe parcursul furnizării serviciilor de sănătate, medicul curant are obligaţia să aducă la cunoştinţa pacientului faptul că are dreptul de a cere să nu fie informat în cazul în care informaţiile medicale prezentate i-ar cauza suferinţă, precum şi dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său. Acordul pacientului privind desemnarea rudelor sau prietenilor care pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament se exprimă în scris, prin completarea formularului prevăzut în anexa la Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Modificarea Legii privind venitul minim garantat În M. Of. nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 41 7 iulie 2015 În M. Of. nr. 473 din data de 30 iunie 2015 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Potrivit noilor prevederi, la stabilirea veniturilor care se iau în calcul pentru acordarea drepturilor de ajutor social, precum și a drepturilor de alocație pentru susținerea familiei, se are în vedere și alocația de stat pentru copii.  Pentru familiile care au în întreţinere copii, la stabilirea venitului net lunar al familiei, în funcție de care se acordă alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social al familiei, se ia în calcul cuantumul alocaţiei de stat pentru copii stabilit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 125/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Modificarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 673/2015 privind completarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientu 7 iunie 2015 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 673/2015 privind completarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 386/2004. Potrivit noilor reglementări, la internare sau pe parcursul furnizării serviciilor de sănătate, medicul curant are obligaţia să aducă la cunoştinţa pacientului faptul că are dreptul de a cere să nu fie informat în cazul în care informaţiile medicale prezentate i-ar cauza suferinţă, precum şi dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său. Acordul pacientului privind desemnarea rudelor sau prietenilor care pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament se exprimă în scris, prin completarea formularului prevăzut în anexa la Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Repausul săptămânal Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 316 din 8 mai. 9 mai 2015 Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 316 din 8 mai. Actul normativ urmărește eliminarea oricărui echivoc în ceea ce privește modul de acordare a repausului săptămânal. Legiuitorul a înlocuit sintagma "se acordă în două zile consecutive" din vechea reglementare a art. 137, alin. (1) din Codul Muncii cu sintagma "este de 48 de ore consecutive". Drept urmare, noua formulare a alineatului (1) al art. 137 din Codul Muncii este: "Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica." Prevedere este necesară deoarece formularea inițială din actul normativ era ambiguă și permitea interpretari ce puteau fi în dezavantajul salariaților. Noua dispoziție intră în vigoare la 11 mai 2015.

Repausul săptămânal Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 316 din 8 mai. 9 mai 2015 Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 316 din 8 mai. Actul normativ urmărește eliminarea oricărui echivoc în ceea ce privește modul de acordare a repausului săptămânal. Legiuitorul a înlocuit sintagma "se acordă în două zile consecutive" din vechea reglementare a art. 137, alin. (1) din Codul Muncii cu sintagma "este de 48 de ore consecutive". Drept urmare, noua formulare a alineatului (1) al art. 137 din Codul Muncii este: "Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica." Prevedere este necesară deoarece formularea inițială din actul normativ era ambiguă și permitea interpretari ce puteau fi în dezavantajul salariaților. Noua dispoziție intră în vigoare la 11 mai 2015.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 coroborate cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 2 martie 2020 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 2198/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie s-a pronunțat asupra interpretării și aplicării dispozițiilor art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în coroborare cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind următoarele: “În cazul în care, după încheierea unei convenţii prin care fostul proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia au înstrăinat dreptul la despăgubire unor terţe persoane, părţile convin desfiinţarea acestei convenţii şi repunerea lor în situaţia anterioară, dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă. În acest caz, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului (înstrăinătorilor) plafonat potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 coroborate cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 2 martie 2020 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 2198/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie s-a pronunțat asupra interpretării și aplicării dispozițiilor art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în coroborare cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind următoarele: “În cazul în care, după încheierea unei convenţii prin care fostul proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia au înstrăinat dreptul la despăgubire unor terţe persoane, părţile convin desfiinţarea acestei convenţii şi repunerea lor în situaţia anterioară, dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă. În acest caz, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului (înstrăinătorilor) plafonat potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi 30 ianuarie 2017 Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 21/2016 pronunţată în şedinţa publică din 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă, stabileşte că:           “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru  protecţia copilului, raportate  la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor – secţiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.  

Recurs în interesul legii Competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi 30 ianuarie 2017 Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 21/2016 pronunţată în şedinţa publică din 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă, stabileşte că:           “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru  protecţia copilului, raportate  la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor – secţiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.