Curtea Constituţională a României Excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, admisă 17 ianuarie 2017 În ziua de 17 ianuarie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, care au următorul conținut: ” În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art.346 alin.(1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art.346 alin.(3)-(5)”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva soluției prevăzute la art.346 alin.(2), este neconstituțională.  Curtea a constatat că excluderea, prin dispoziţiile art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr.75/2016, a căii de atac a contestației împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art.346 alin.(2) încalcă, în principal, egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea dreptului fundamental de acces liber la justiţie, principii consacrate de prevederile art.16 și ale art.21 din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României Excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, admisă 17 ianuarie 2017 În ziua de 17 ianuarie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, care au următorul conținut: ” În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art.346 alin.(1), procurorul şi inculpatul pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art.346 alin.(3)-(5)”. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.75/2016, care exclude posibilitatea de a face contestație împotriva soluției prevăzute la art.346 alin.(2), este neconstituțională.  Curtea a constatat că excluderea, prin dispoziţiile art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală, în forma în vigoare anterior modificării prin Legea nr.75/2016, a căii de atac a contestației împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art.346 alin.(2) încalcă, în principal, egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea dreptului fundamental de acces liber la justiţie, principii consacrate de prevederile art.16 și ale art.21 din Constituție. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Modificarea prevederilor referitoare la activitățile independente În M. Of. nr. 499 din 7 iulie 2015 a fost publicată Legea nr. 187/2015 privind aprobarea OUG nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. 11 iulie 2015 În M. Of. nr. 499 din 7 iulie 2015 a fost publicată Legea nr. 187/2015 privind aprobarea OUG nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Potrivit acestor reglementări, au fost abrogate prevederile referitoare la criteriile prin care o activitate este reclasificată ca activitate dependentă, precum și cele referitoare la persoanele care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii în cazul unei astfel de reclasificări. Totodată, noile prevederi au redefinit activitatea independentă ca fiind activitatea desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin patru din șapte criterii.  Cele șapte criterii includ: – libertatea de a alege locul și modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru – libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți – riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea – utilizarea patrimoniului propriu;  – activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia – persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate – libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane. Înainte de aceste modificări, activitatea independentă era definită ca fiind orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă.

Modificarea prevederilor referitoare la activitățile independente În M. Of. nr. 499 din 7 iulie 2015 a fost publicată Legea nr. 187/2015 privind aprobarea OUG nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. 11 iulie 2015 În M. Of. nr. 499 din 7 iulie 2015 a fost publicată Legea nr. 187/2015 privind aprobarea OUG nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Potrivit acestor reglementări, au fost abrogate prevederile referitoare la criteriile prin care o activitate este reclasificată ca activitate dependentă, precum și cele referitoare la persoanele care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii în cazul unei astfel de reclasificări. Totodată, noile prevederi au redefinit activitatea independentă ca fiind activitatea desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin patru din șapte criterii.  Cele șapte criterii includ: – libertatea de a alege locul și modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru – libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți – riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea – utilizarea patrimoniului propriu;  – activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia – persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate – libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane. Înainte de aceste modificări, activitatea independentă era definită ca fiind orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor 13 februarie 2020 Potrivit minutei nr. 4, dosar nr. 3064/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 13 februarie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a penală, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, pot fi interpretate ca reprezentând o cauză de micşorare a pedepsei, în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală” și stabilește că: “Dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor 13 februarie 2020 Potrivit minutei nr. 4, dosar nr. 3064/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 13 februarie 2020, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a penală, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, pot fi interpretate ca reprezentând o cauză de micşorare a pedepsei, în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală” și stabilește că: “Dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, nu reprezintă o cauză de micșorare a pedepsei în sensul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 14 octombrie 2019 Potrivit minutei nr. 49, în dosarul nr. 1583/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 14 octombrie 2019 Potrivit minutei nr. 49, în dosarul nr. 1583/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2019, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 840 din 2 octombrie 2018, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând majorarea salariului de bază conform Legii-cadru nr. 153/2017 26 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 82, în dosarul nr. 2450/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: Majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018. Pentru perioada 2019 – 2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept vizând majorarea salariului de bază conform Legii-cadru nr. 153/2017 26 noiembrie 2018 Potrivit minutei nr. 82, în dosarul nr. 2450/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: Majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018. Pentru perioada 2019 – 2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.