Termenele de prescripţie extinctivă Termenul de prescripţie extinctivă este intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de părţi, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune sub sancţiunea stingerii dreptului material la acţiune. Termenul de prescripţie extinctivă are un început - momentul la care începe să curgă prescripţia extinctivă, o durată, precum şi un sfârşit - momentul împlinirii prescripţiei extinctive. Părţile pot reduce sau mări termenele de prescripţie extinctivă prevăzute de lege. Durata termenului de prescripţie nu poate fi modificată decât prin acordul expres al părţilor. În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă. Termenele de prescripţie extinctivă pot fi clasificate, în funcţie de izvorul lor, în termene legale şi termene convenţionale. După sfera lor de aplicare, termenul de prescripție poate fi termen legal general de prescripţie extinctivă și termen legal special de prescripţie extinctivă. În raport de izvorul normativ, este termen legal de prescripţie extinctivă instituit de Codul civil şi termen legale de prescripţie extinctivă instituit de alte acte normative.
Termenele de prescripţie extinctivă Termenul de prescripţie extinctivă este intervalul de timp, stabilit de lege sau chiar de părţi, înăuntrul căruia trebuie exercitat dreptul la acţiune sub sancţiunea stingerii dreptului material la acţiune. Termenul de prescripţie extinctivă are un început - momentul la care începe să curgă prescripţia extinctivă, o durată, precum şi un sfârşit - momentul împlinirii prescripţiei extinctive. Părţile pot reduce sau mări termenele de prescripţie extinctivă prevăzute de lege. Durata termenului de prescripţie nu poate fi modificată decât prin acordul expres al părţilor. În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă. Termenele de prescripţie extinctivă pot fi clasificate, în funcţie de izvorul lor, în termene legale şi termene convenţionale. După sfera lor de aplicare, termenul de prescripție poate fi termen legal general de prescripţie extinctivă și termen legal special de prescripţie extinctivă. În raport de izvorul normativ, este termen legal de prescripţie extinctivă instituit de Codul civil şi termen legale de prescripţie extinctivă instituit de alte acte normative.
Recurs în interesul legii Instanța competentă material să soluționeze litigiile având ca obiect repararea prejudiciului creat prin discriminare 23 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 7/2016 pronunţată în şedinţa publică din 23 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, instanţa competentă să soluţioneze cererile pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare este judecătoria sau tribunalul, după caz, ca instanţe de drept civil, în raport cu obiectul învestirii şi valoarea acestuia, cu excepţia cererilor în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale şi în care protecţia drepturilor subiective se realizează în faţa unor jurisdicţii speciale, cazuri în care cererile vor fi judecate de aceste instanţe, potrivit dispoziţiilor legale speciale.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
Recurs în interesul legii Instanța competentă material să soluționeze litigiile având ca obiect repararea prejudiciului creat prin discriminare 23 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 7/2016 pronunţată în şedinţa publică din 23 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, instanţa competentă să soluţioneze cererile pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare este judecătoria sau tribunalul, după caz, ca instanţe de drept civil, în raport cu obiectul învestirii şi valoarea acestuia, cu excepţia cererilor în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale şi în care protecţia drepturilor subiective se realizează în faţa unor jurisdicţii speciale, cazuri în care cererile vor fi judecate de aceste instanţe, potrivit dispoziţiilor legale speciale.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.517 alin.4 Cod procedură civilă.
Recurs în interesul legii – Asigurătorul RCA are calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 23/2015 pronunţată în şedinţa publică din 15 februarie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație ș 15 februarie 2016 Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 23/2015 pronunţată în şedinţa publică din 15 februarie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 Cod procedură penală.
Recurs în interesul legii – Asigurătorul RCA are calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 23/2015 pronunţată în şedinţa publică din 15 februarie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație ș 15 februarie 2016 Potrivit deciziei nr. 1 în dosarul nr. 23/2015 pronunţată în şedinţa publică din 15 februarie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin.4 Cod procedură penală.
Extinderea furnizorilor de servicii sociale În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/200 4 septembrie 2015 În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Prin ordonanța adoptată de Guvern, se extinde dreptul operatorilor economici cu scop lucrativ de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale. Potrivit noilor reglementări, operatorii economici cu scop lucrativ vor putea furniza toate categoriile de servicii sociale organizate în condiţiile legii, cu excepţia celor expres prevăzute în noul act normativ. Dintre aceste excepții menționăm: serviciile de prevenire a separării copilului de familie și serviciile pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinți, serviciile legate de violența în familie și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, care vor rămâne doar de competența autorităților publice.
Extinderea furnizorilor de servicii sociale În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/200 4 septembrie 2015 În M. Of. din data de 27 august 2015 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Prin ordonanța adoptată de Guvern, se extinde dreptul operatorilor economici cu scop lucrativ de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale. Potrivit noilor reglementări, operatorii economici cu scop lucrativ vor putea furniza toate categoriile de servicii sociale organizate în condiţiile legii, cu excepţia celor expres prevăzute în noul act normativ. Dintre aceste excepții menționăm: serviciile de prevenire a separării copilului de familie și serviciile pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinți, serviciile legate de violența în familie și serviciile pentru persoanele cu dizabilități, care vor rămâne doar de competența autorităților publice.
Condiţiile de fond Girul este un act juridic şi deci trebuie să îndeplinească toate condiţiile generale ale actului juridic. În plus, el trebuie să îndeplinească şi condiţiile speciale prevăzute de legea cambială. Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie care afectează girul este socotită nescrisă. Legea interzice girul condiţionat pentru a proteja siguranţa circulaţiei cambiei. Girul trebuie să privească întreaga creanţă prevăzută în titlu. Un gir parţial este lovit de nulitate. Această condiţie este menită să protejeze indivizibilitatea titlului şi, implicit, circulaţia cambiei.
Condiţiile de fond Girul este un act juridic şi deci trebuie să îndeplinească toate condiţiile generale ale actului juridic. În plus, el trebuie să îndeplinească şi condiţiile speciale prevăzute de legea cambială. Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie care afectează girul este socotită nescrisă. Legea interzice girul condiţionat pentru a proteja siguranţa circulaţiei cambiei. Girul trebuie să privească întreaga creanţă prevăzută în titlu. Un gir parţial este lovit de nulitate. Această condiţie este menită să protejeze indivizibilitatea titlului şi, implicit, circulaţia cambiei.
