Deduceri pentru sponsorizări 23 aprilie 2019 Începând cu data de 1 aprilie 2019, contribuabilii care efectuează sponsorizări, acte de mecenat sau acordă burse private își pot deduce cheltuielile de sponsorizare dacă entitățile persoane juridice fară scop lucrativ sau unitățile de cult sponsorizate sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, organizat de ANAF. Înscrierea în Registru se realizează la solicitarea entității sau a unității de cult care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, prin depunerea formularului 163. Formularul 163 se completează cu ajutorul aplicației informatice disponibilă pe site-ul web al ANAF și se depune prin intermediul portalului e-guvernare.ro. Entitatea trebuie să îndeplinească cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii: a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere; b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege; c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile; d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege; e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. La depunerea cererii de înscriere (Formularul163) contribuabilii primesc, în recipisă, indexul de depunere a formularului. Cererea de înscriere se soluționează, în principiu, în termen de 10 zile, iar înscrierea în Registru se realizează cu data comunicării Deciziei privind aprobarea/respingerea cererii. Pentru mai multe informații privind acest subiect, nu ezitați să contactati Ionaș Mihaela - Cabinet de Avocat.

Deduceri pentru sponsorizări 23 aprilie 2019 Începând cu data de 1 aprilie 2019, contribuabilii care efectuează sponsorizări, acte de mecenat sau acordă burse private își pot deduce cheltuielile de sponsorizare dacă entitățile persoane juridice fară scop lucrativ sau unitățile de cult sponsorizate sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, organizat de ANAF. Înscrierea în Registru se realizează la solicitarea entității sau a unității de cult care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, prin depunerea formularului 163. Formularul 163 se completează cu ajutorul aplicației informatice disponibilă pe site-ul web al ANAF și se depune prin intermediul portalului e-guvernare.ro. Entitatea trebuie să îndeplinească cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii: a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere; b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege; c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile; d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege; e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. La depunerea cererii de înscriere (Formularul163) contribuabilii primesc, în recipisă, indexul de depunere a formularului. Cererea de înscriere se soluționează, în principiu, în termen de 10 zile, iar înscrierea în Registru se realizează cu data comunicării Deciziei privind aprobarea/respingerea cererii. Pentru mai multe informații privind acest subiect, nu ezitați să contactati Ionaș Mihaela - Cabinet de Avocat.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept. Funcționari publici. Sintagma „salarizat la acelaşi nivel” 26 septembrie 2016 Potrivit minutei nr. 23, în dosarul nr. 1733/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept. Funcționari publici. Sintagma „salarizat la acelaşi nivel” 26 septembrie 2016 Potrivit minutei nr. 23, în dosarul nr. 1733/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 26 septembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "salarizat la acelaşi nivel" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Situația în care instanţa de judecată nu poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă 23 mai 2016 Potrivit minutei nr. 14, în dosarul nr. 533/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 23 mai 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, instanţa de judecată de drept comun nu poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă ale reclamanţilor şi, dacă este cazul, la încadrarea locurilor de muncă ale acestora în condiţii speciale, în situaţia în care angajatorul pârât nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzută de art. 4 - 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1284/2011, cu modificările ulterioare, nu există un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiţii speciale şi unitatea nu este nominalizată în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Situația în care instanţa de judecată nu poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă 23 mai 2016 Potrivit minutei nr. 14, în dosarul nr. 533/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 23 mai 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, instanţa de judecată de drept comun nu poate proceda ea însăşi la analizarea condiţiilor de muncă ale reclamanţilor şi, dacă este cazul, la încadrarea locurilor de muncă ale acestora în condiţii speciale, în situaţia în care angajatorul pârât nu a urmat procedura de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzută de art. 4 - 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1284/2011, cu modificările ulterioare, nu există un aviz al Comisiei pentru reevaluarea locurilor de muncă în condiţii speciale şi unitatea nu este nominalizată în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Raportul dintre ”datele cu caracter personal” și accesul la informații de interes public 7 decembrie 2015 Raportul dintre ”datele cu caracter personal” și accesul la informații de interes public Potrivit minutei deciziei nr. 37, dosar nr. 3306/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat..” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Raportul dintre ”datele cu caracter personal” și accesul la informații de interes public 7 decembrie 2015 Raportul dintre ”datele cu caracter personal” și accesul la informații de interes public Potrivit minutei deciziei nr. 37, dosar nr. 3306/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat..” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Recurs în interesul legii – Veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr.17/2015 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţ 19 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr.17/2015 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.    

Recurs în interesul legii – Veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr.17/2015 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţ 19 octombrie 2015 Potrivit deciziei nr. 21 în dosarul nr.17/2015 pronunţată în şedinţa publică din 19 octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.