Recurs în interesul legii Confiscarea specială în cazul clasării cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 342 alin. (6) CP 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 191/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara şi, în consecinţă, stabileşte că: “În cazul faptei prevăzute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, cu privire la care s-a dispus o soluţie de clasare întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, arma şi muniţia intră sub incidența confiscării speciale, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, în procedura reglementată de art. 5491 din Codul de procedură penală, în ipoteza în care făptuitorul nu a depus arma şi muniţia la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Recurs în interesul legii Confiscarea specială în cazul clasării cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 342 alin. (6) CP 8 aprilie 2019 Potrivit deciziei nr. 10 în dosarul nr. 191/1/2019 pronunţată în şedinţa publică din 8 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara şi, în consecinţă, stabileşte că: “În cazul faptei prevăzute de art. 342 alin. (6) din Codul penal, cu privire la care s-a dispus o soluţie de clasare întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, arma şi muniţia intră sub incidența confiscării speciale, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, în procedura reglementată de art. 5491 din Codul de procedură penală, în ipoteza în care făptuitorul nu a depus arma şi muniţia la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă.” Aceasta este obligatorie, potrivit art.474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Recurs în interesul legii Stabilirii modalităţii de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi 16 octombrie 2017 Potrivit deciziei nr. 20 în dosarul nr. nr. 1.983/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 16 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul stabilirii modalităţii de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv dacă aceasta este cea prevăzută de dispoziţiile art. 269 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sau cea prevăzută de dispoziţiile art. 271 din Codul de procedură penală şi, în consecinţă, stabileşte că: “Termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Recurs în interesul legii Stabilirii modalităţii de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi 16 octombrie 2017 Potrivit deciziei nr. 20 în dosarul nr. nr. 1.983/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din 16 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Târgu Mureş privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul stabilirii modalităţii de calcul al termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv dacă aceasta este cea prevăzută de dispoziţiile art. 269 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală sau cea prevăzută de dispoziţiile art. 271 din Codul de procedură penală şi, în consecinţă, stabileşte că: “Termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Colectarea de către organismul de gestiune colectivă a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea sau comunicarea publică a înregistrărilor sonore nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punctul de vedere al TVA 19 iunie 2017 Potrivit minutei nr. 48, în dosarul nr. 390/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea dispoziţiilor art. 126 alin. (1) lit. a) şi art. 129 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 98 alin. (1) lit. g1 şi art. 1065 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, colectarea de către organismul de gestiune colectivă a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea sau comunicarea publică a înregistrărilor sonore conţinând fixarea prestaţiilor artistice ale acestora nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Colectarea de către organismul de gestiune colectivă a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea sau comunicarea publică a înregistrărilor sonore nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punctul de vedere al TVA 19 iunie 2017 Potrivit minutei nr. 48, în dosarul nr. 390/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea dispoziţiilor art. 126 alin. (1) lit. a) şi art. 129 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 98 alin. (1) lit. g1 şi art. 1065 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, colectarea de către organismul de gestiune colectivă a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea sau comunicarea publică a înregistrărilor sonore conţinând fixarea prestaţiilor artistice ale acestora nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 33, în dosarul nr. 4105/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, prin raportare la dispoziţiile art. 5 şi art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum şi a Procedurii de efectuare a restituirilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrului finanţelor publice nr. 2073/1623/2014, nu se recuperează sumele reprezentând pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, încasate necuvenit după data de 1 octombrie 2014, dacă aceste sume reprezintă drepturi aferente unei perioade anterioare datei de 1 octombrie 2014.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii 15 mai 2017 Potrivit minutei nr. 33, în dosarul nr. 4105/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2017, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, prin raportare la dispoziţiile art. 5 şi art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum şi a Procedurii de efectuare a restituirilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrului finanţelor publice nr. 2073/1623/2014, nu se recuperează sumele reprezentând pensie, indemnizaţie socială pentru pensionari şi indemnizaţie pentru însoţitor, încasate necuvenit după data de 1 octombrie 2014, dacă aceste sume reprezintă drepturi aferente unei perioade anterioare datei de 1 octombrie 2014.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Caracterele juridice ale acţiunilor de stare civilă Caracterele juridice ale acţiunilor de stare civilă sunt: indisponibilitatea, imprescriptibilitatea şi personalitatea. Indisponibilitatea înseamnă că acţiunile de stare civilă nu pot fi cedate sau înstrăinate în vreun fel, iar titularul dreptului la acţiune nu poate tranzacţiona cu privire la elementul de stare civilă. Imprescriptibilitatea acţiunilor de stare civilă învederează faptul că ele pot fi introduse oricând, ele nefiind supuse, în principiu, prescripţiei extinctive oricât timp ar trece de la naşterea acestui drept. Există totuşi anumite acţiuni de stare civilă care sunt supuse prescripţiei extinctive. Ele trebuie introduse într-un anumit termen prevăzut de lege. Personalitatea este un alt caracter al acţiunilor de stare civilă care presupune că, în principiu, numai titularul stării civile sau reprezentantul său legal poate să exercite acţiunea respectivă. Astfel ele nu pot fi exercitate de creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice şi nici de moştenitorii celui îndreptăţit. În unele cazuri moştenitorii pot continua acţiunea promovată de titularul care a decedat. Totodată procurorul poate porni acţiunea civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Caracterele juridice ale acţiunilor de stare civilă Caracterele juridice ale acţiunilor de stare civilă sunt: indisponibilitatea, imprescriptibilitatea şi personalitatea. Indisponibilitatea înseamnă că acţiunile de stare civilă nu pot fi cedate sau înstrăinate în vreun fel, iar titularul dreptului la acţiune nu poate tranzacţiona cu privire la elementul de stare civilă. Imprescriptibilitatea acţiunilor de stare civilă învederează faptul că ele pot fi introduse oricând, ele nefiind supuse, în principiu, prescripţiei extinctive oricât timp ar trece de la naşterea acestui drept. Există totuşi anumite acţiuni de stare civilă care sunt supuse prescripţiei extinctive. Ele trebuie introduse într-un anumit termen prevăzut de lege. Personalitatea este un alt caracter al acţiunilor de stare civilă care presupune că, în principiu, numai titularul stării civile sau reprezentantul său legal poate să exercite acţiunea respectivă. Astfel ele nu pot fi exercitate de creditorii chirografari pe calea acţiunii oblice şi nici de moştenitorii celui îndreptăţit. În unele cazuri moştenitorii pot continua acţiunea promovată de titularul care a decedat. Totodată procurorul poate porni acţiunea civilă, ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
