Recurs în interesul legii Interpretarea art. 127 Cod de procedură civilă 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr. 3/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, a stabilit că: "I. Sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă. II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Interpretarea art. 127 Cod de procedură civilă 16 mai 2016 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr. 3/2016 pronunţată în şedinţa publică din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă şi, în consecinţă, a stabilit că: "I. Sintagma „instanţa la care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă. II. Art. 127 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de „grefier”, în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Calitatea de primar încetează în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei - Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 1063/1/2015 pro 8 iunie 2015 Calitatea de primar încetează în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 1063/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.15 alin.(2) lit.e) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art.81-82, respectiv cu executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art.57 alin.(1) din Legea nr.15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Calitatea de primar încetează în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei - Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 1063/1/2015 pro 8 iunie 2015 Calitatea de primar încetează în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 1063/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 8 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Dispoziţiile art.15 alin.(2) lit.e) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, cu aplicarea art.81-82, respectiv cu executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art.57 alin.(1) din Legea nr.15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Fapta medicului de a primi donații de la pacienți - Potrivit minutei nr. 19, dosar nr. 1151/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 4 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: 4 iunie 2015 Fapta medicului de a primi donații de la pacienți Potrivit minutei nr. 19, dosar nr. 1151/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 4 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art.34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Fapta medicului de a primi donații de la pacienți - Potrivit minutei nr. 19, dosar nr. 1151/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 4 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: 4 iunie 2015 Fapta medicului de a primi donații de la pacienți Potrivit minutei nr. 19, dosar nr. 1151/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din darta de 4 iunie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “Fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art.34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Recurs în Interesul Legii – măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul minor încetează de drept la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative. Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr.1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 martie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul 16 februarie 2015 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr.1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 martie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.399 alin.3 lit.d şi alin.4 Cod procedură penală, stabileşte că: La momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.474 alin.4 din Codul de procedură penală.
Recurs în Interesul Legii – măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul minor încetează de drept la momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative. Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr.1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 martie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul 16 februarie 2015 Potrivit deciziei nr. 7 în dosarul nr.1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 16 martie 2015, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.399 alin.3 lit.d şi alin.4 Cod procedură penală, stabileşte că: La momentul soluţionării în primă instanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.474 alin.4 din Codul de procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr.612/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 22 aprilie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măs 23 aprilie 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr.612/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 22 aprilie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul vamal comunitar fără a fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr.612/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 22 aprilie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măs 23 aprilie 2015 Potrivit minutei deciziei nr. 11, dosar nr.612/1/2015 pronunțată în ședinţa publică din data de 22 aprilie 2015, ÎCCJ a stabilit că: “în cazul infracţiunii de contrabandă prevăzută de Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul vamal comunitar fără a fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. 3 din Codul de procedură penală.
