Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă 28 septembrie 2020 Potrivit minutei nr. 59, în dosarul nr. 1626/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 septembrie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegarea unor chestiuni de drept privind drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă 28 septembrie 2020 Potrivit minutei nr. 59, în dosarul nr. 1626/1/2020 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 septembrie 2020, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menține cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți pe perioada stării de urgență Începând cu 29.03.2020 și până la încetarea stării de urgență, prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți sunti plafonate. 5 aprilie 2020 Începând cu 29.03.2020 și până la încetarea stării de urgență, prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți sunti plafonate. Potrivit prevederilor de la art. 8 din Ordonanța Militară nr. 4 publicată în M. Of. nr. 257/2020, acestea nu vor putea fi majorate peste nivelul practicat la data de 29.03.2020, ele putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă. Prevederile legale se aplică atât producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, cât și clienților finali. Potrivit Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice republicată în M. Of. nr. 121/2013, aceste servicii sunt considerate servicii de utilități publice, deoarece asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivităților locale. Mai mult, serviciile de utilități publice au caracter permanent și regim de funcționare continuu (art. 1 alin. 4 lit. d din Legea nr. 51/2006).              

Prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți pe perioada stării de urgență Începând cu 29.03.2020 și până la încetarea stării de urgență, prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți sunti plafonate. 5 aprilie 2020 Începând cu 29.03.2020 și până la încetarea stării de urgență, prețurile la energie electrică și termică, gaze, apă, salubritate și carburanți sunti plafonate. Potrivit prevederilor de la art. 8 din Ordonanța Militară nr. 4 publicată în M. Of. nr. 257/2020, acestea nu vor putea fi majorate peste nivelul practicat la data de 29.03.2020, ele putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă. Prevederile legale se aplică atât producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, cât și clienților finali. Potrivit Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice republicată în M. Of. nr. 121/2013, aceste servicii sunt considerate servicii de utilități publice, deoarece asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivităților locale. Mai mult, serviciile de utilități publice au caracter permanent și regim de funcționare continuu (art. 1 alin. 4 lit. d din Legea nr. 51/2006).              

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu constituie infracțiune 12 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 347/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, stabilind că: “În interpretarea noțiunii de „autovehicul”, prevăzută de art.334 alin.1 din Codul penal şi art.335 alin.1 din Codul penal, raportat la art.6 pct.6 şi pct.30 din O.U.G. nr.195/2002, modificată şi completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor prevăzute de art. 334 alin. 1 din Codul penal, respectiv, de art. 335 alin. 1 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu constituie infracțiune 12 aprilie 2017 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 347/1/2017 pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, stabilind că: “În interpretarea noțiunii de „autovehicul”, prevăzută de art.334 alin.1 din Codul penal şi art.335 alin.1 din Codul penal, raportat la art.6 pct.6 şi pct.30 din O.U.G. nr.195/2002, modificată şi completată prin OG nr.21/26.08.2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor prevăzute de art. 334 alin. 1 din Codul penal, respectiv, de art. 335 alin. 1 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.    

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Regimul sancționator al pluralității de infracțiuni, atunci când una dintre acestea este comisă în cadrul termenului de încercare al beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de Codul Penal anterior 5 mai 2016 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 1104/1/2016, pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, conform deciziei Curţii Constituţionale nr.265/2014, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art.861 din Codul penal anterior şi o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art.96 alin.4 şi 5 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Regimul sancționator al pluralității de infracțiuni, atunci când una dintre acestea este comisă în cadrul termenului de încercare al beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de Codul Penal anterior 5 mai 2016 Potrivit minutei nr. 11, dosar nr. 1104/1/2016, pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, stabilind că: “În aplicarea dispoziţiilor art.5 din Codul penal, conform deciziei Curţii Constituţionale nr.265/2014, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care potrivit Codului penal anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art.861 din Codul penal anterior şi o infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art.96 alin.4 şi 5 din Codul penal.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.

Asistența prin avocat   Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită .  Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes. Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.  

Asistența prin avocat   Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită .  Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes. Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.