Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2769/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin 30 ianuarie 2017 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 2769/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2017, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale cambiei În principiu, lipsa menţiunilor obligatorii din înscrisul cambial atrage nevalabilitatea cambiei, afară de cazurile arătate în alineatele următoare. Prin excepție, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementează anumite remedii. Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere. În lipsa unei menţiuni, locul arătat lângă numele trasului este socotit locul plăţii şi, în acelaşi timp, locul domiciliului trasului. Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri. Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. Pentru valabilitatea cambiei, completarea menţiunilor trebuie să fie realizată până în momentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţa. La acest moment se fixează titularul drepturilor cambiale şi valabilitatea acestora.
Consecinţele nerespectării condiţiilor de formă ale cambiei În principiu, lipsa menţiunilor obligatorii din înscrisul cambial atrage nevalabilitatea cambiei, afară de cazurile arătate în alineatele următoare. Prin excepție, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementează anumite remedii. Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere. În lipsa unei menţiuni, locul arătat lângă numele trasului este socotit locul plăţii şi, în acelaşi timp, locul domiciliului trasului. Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri. Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. Pentru valabilitatea cambiei, completarea menţiunilor trebuie să fie realizată până în momentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţa. La acest moment se fixează titularul drepturilor cambiale şi valabilitatea acestora.
Încetarea executării silite Executarea silită încetează dacă: s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri creditorul a renunţat la executare a fost desfiinţat titlul executoriu a fost anulată executarea. În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului. În cazul în care executarea silită nu mai poate fi efectuată sau continuată, creditorul a renunțat la executare sau a fost anulată executarea, executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu.
Încetarea executării silite Executarea silită încetează dacă: s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri creditorul a renunţat la executare a fost desfiinţat titlul executoriu a fost anulată executarea. În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi debitorului. În cazul în care executarea silită nu mai poate fi efectuată sau continuată, creditorul a renunțat la executare sau a fost anulată executarea, executorul judecătoresc îi va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Necesitatea motivării plângerii contravenționale 21 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 44, în dosarul nr. 2551/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, fiind supusă procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecata prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Necesitatea motivării plângerii contravenționale 21 noiembrie 2016 Potrivit minutei nr. 44, în dosarul nr. 2551/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei trebuie şi motivată în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, fiind supusă procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecata prevăzută de art. 200 din Codul de procedură civilă.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Fondul de rezervă Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea prevederilor legii. Aşadar, fondul de rezervă este o prelungire a capitalului social constituind, de asemenea, gajul general al creditorilor sociali. De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins cuantumul de 5% din profitul societăţii, excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. Se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care nu constituie fondul de rezervă.
Fondul de rezervă Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea prevederilor legii. Aşadar, fondul de rezervă este o prelungire a capitalului social constituind, de asemenea, gajul general al creditorilor sociali. De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins cuantumul de 5% din profitul societăţii, excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. Se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care nu constituie fondul de rezervă.
