Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept privind infracțiunea de luare de mită 25 februarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, dosar nr. 3838/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie, stabilind că: “Dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârşită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegare chestiune de drept privind infracțiunea de luare de mită 25 februarie 2017 Potrivit minutei nr. 2, dosar nr. 3838/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2017, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția Penală și pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie, stabilind că: “Dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârşită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Convenţiile privind obiectul urmăririi silite Creditorul şi debitorul pot încheia înţelegeri privind efectuarea executării silite, inclusiv cu privire la obiectul urmăririi. În tot cursul executării silite, sub supravegherea executorului judecătoresc, creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor băneşti sau altor bunuri ale debitorului. Debitorul şi creditorul ipotecar pot conveni să limiteze dreptul creditorului de a urmări bunurile care nu îi sunt ipotecate. Aceste convenţii pot fi încheiate doar cu privire la drepturile de care părţile pot dispune. Ele nu pot avea ca obiect bunurile debitorului declarate de lege ca inalienabile sau ca insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. Renunţarea la beneficiul dispoziţiilor referitoare la bunurile mobile ale debitorului afectate de o insesizabilitate în considerarea scopului pentru care sunt folosite, precum şi urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept.
Convenţiile privind obiectul urmăririi silite Creditorul şi debitorul pot încheia înţelegeri privind efectuarea executării silite, inclusiv cu privire la obiectul urmăririi. În tot cursul executării silite, sub supravegherea executorului judecătoresc, creditorul şi debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor băneşti sau altor bunuri ale debitorului. Debitorul şi creditorul ipotecar pot conveni să limiteze dreptul creditorului de a urmări bunurile care nu îi sunt ipotecate. Aceste convenţii pot fi încheiate doar cu privire la drepturile de care părţile pot dispune. Ele nu pot avea ca obiect bunurile debitorului declarate de lege ca inalienabile sau ca insesizabile în considerarea scopului pentru care sunt folosite. Renunţarea la beneficiul dispoziţiilor referitoare la bunurile mobile ale debitorului afectate de o insesizabilitate în considerarea scopului pentru care sunt folosite, precum şi urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale 27 septembrie 2016 Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 2163/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, stabilind că: “În interpretarea dispozițiilor art.280 1 din Legea nr.31/1990, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una din condiţiile de tipicitate pentru reţinerea acestei infracţiuni..” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Penală Dezlegarea unor chestiuni de drept privind condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale 27 septembrie 2016 Potrivit minutei nr. 18, dosar nr. 2163/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2016, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, stabilind că: “În interpretarea dispozițiilor art.280 1 din Legea nr.31/1990, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una din condiţiile de tipicitate pentru reţinerea acestei infracţiuni..” Aceasta este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) Cod procedură penală.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Decizia organelor de expertiză medicală prin care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului 4 aprilie 2016 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 669/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin decizie a organelor de expertiză medicală (prin care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului), se înţelege rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă, constând în fişa de aptitudine, necontestată sau devenită definitivă după contestare, prin emiterea deciziei de către entitatea cu atribuţii legale în acest sens.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Decizia organelor de expertiză medicală prin care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului 4 aprilie 2016 Potrivit minutei nr. 7, în dosarul nr. 669/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 4 aprilie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin decizie a organelor de expertiză medicală (prin care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului), se înţelege rezultatul evaluării medicului specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă, constând în fişa de aptitudine, necontestată sau devenită definitivă după contestare, prin emiterea deciziei de către entitatea cu atribuţii legale în acest sens.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Acordarea tichetelor de masă personalului încadrat în unităţile sanitare publice 28 martie 2016 Potrivit minutei nr. 5, în dosarul nr. 4296/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 martie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările şi completările ulterioare, alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice finanţate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate reprezintă un drept, iar nu o vocaţie.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Acordarea tichetelor de masă personalului încadrat în unităţile sanitare publice 28 martie 2016 Potrivit minutei nr. 5, în dosarul nr. 4296/1/2015 pronunţată în şedinţa publică din data de 28 martie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125/2005, cu modificările şi completările ulterioare, alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice finanţate din venituri proprii realizate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate reprezintă un drept, iar nu o vocaţie.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
