Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Interpretarea prevederilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 1 octombrie 2018 Interpretarea prevederilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice Potrivit minutei nr. 66, în dosarul nr. 1320/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea Unor Chestiuni De Drept În Materie Contencios Administrativ Şi Fiscal Interpretarea prevederilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 1 octombrie 2018 Interpretarea prevederilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice Potrivit minutei nr. 66, în dosarul nr. 1320/1/2018 pronunţată în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2018, Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Domeniul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă Cauzele de repunere în termenul de prescripţie extinctivă nu sunt menţionate de lege, fiind lăsate la libera apreciere a organului de jurisdicţie căruia i se solicită repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, care urmează să decidă de la caz la caz, în funcţie de situaţia concretă din speţă, textul legal referindu-se la „motive temeinice". Prin motive temeinice, care să justifice repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, trebuie să se înţeleagă doar acele împrejurări care, fără a avea caracterul forţei majore, sunt exclusive de culpă. Împrejurările de fapt respective au caracterul de piedică în exercitarea acţiunii pentru reclamant şi pentru cei care s-ar afla în condiţii asemănătoare şi nu i se poate imputa vreo culpă acestuia. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă exclude atât forţa majoră, cât şi culpa. Domeniul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă începe unde încetează culpa şi încetează unde începe forţa majoră. Exemple de cauze care justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: spitalizarea îndelungată sau repetată a mamei împreună cu copilul în numele căruia urma să introducă acţiunea părăsirea minorului de către reprezentantul legal cunoaşterea unor fapte stabilite de organul de urmărire penală numai după împlinirea termenului de prescripţie extinctivă etc. Exemple de cauze care nu justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: eroarea de drept invocată de titularul dreptului subiectiv. În cazul în care dispoziţiile legale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune într-un anumit termen sunt „accesibile şi previzibile", necunoaşterea acestora sau înţelegerea lor greşită nu justifică repunerea în termen. Dimpotrivă, în ipoteza în care eroarea de drept privește dispoziţii legale care nu sunt „accesibile şi previzibile", titularul dreptului poate fi repus, la cererea sa, în termenul de prescripţie extinctivă. absenţa ori aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului acesteia, boala juristului nesocotirea unor cerinţe legale etc.
Domeniul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă Cauzele de repunere în termenul de prescripţie extinctivă nu sunt menţionate de lege, fiind lăsate la libera apreciere a organului de jurisdicţie căruia i se solicită repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, care urmează să decidă de la caz la caz, în funcţie de situaţia concretă din speţă, textul legal referindu-se la „motive temeinice". Prin motive temeinice, care să justifice repunerea în termenul de prescripţie extinctivă, trebuie să se înţeleagă doar acele împrejurări care, fără a avea caracterul forţei majore, sunt exclusive de culpă. Împrejurările de fapt respective au caracterul de piedică în exercitarea acţiunii pentru reclamant şi pentru cei care s-ar afla în condiţii asemănătoare şi nu i se poate imputa vreo culpă acestuia. Repunerea în termenul de prescripţie extinctivă exclude atât forţa majoră, cât şi culpa. Domeniul repunerii în termenul de prescripţie extinctivă începe unde încetează culpa şi încetează unde începe forţa majoră. Exemple de cauze care justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: spitalizarea îndelungată sau repetată a mamei împreună cu copilul în numele căruia urma să introducă acţiunea părăsirea minorului de către reprezentantul legal cunoaşterea unor fapte stabilite de organul de urmărire penală numai după împlinirea termenului de prescripţie extinctivă etc. Exemple de cauze care nu justifică repunerea în termenul de prescripţie extinctivă: eroarea de drept invocată de titularul dreptului subiectiv. În cazul în care dispoziţiile legale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune într-un anumit termen sunt „accesibile şi previzibile", necunoaşterea acestora sau înţelegerea lor greşită nu justifică repunerea în termen. Dimpotrivă, în ipoteza în care eroarea de drept privește dispoziţii legale care nu sunt „accesibile şi previzibile", titularul dreptului poate fi repus, la cererea sa, în termenul de prescripţie extinctivă. absenţa ori aglomerarea cu probleme a conducătorului persoanei juridice sau a juristului acesteia, boala juristului nesocotirea unor cerinţe legale etc.
Suspendarea dispozițiilor prin care se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate 11 februarie 2016 În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit noilor reglementări, până la 1 septembrie 2016, este suspendată aplicarea prevederiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit cărora „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”. În preambulul la actul normativ, se precizează că această măsură a fost luată ținând seama de creşterea, fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi controlat, îndepărtând prevederile legale de la scopul lor legitim. Se menționează că o suspendare până la 1 septembrie 2016 va permite, atât stoparea fenomenului, cât și efectuarea unei analize pertinente de către instituţiile competente, astfel încât să se identifice soluţii legislative care să asigure o aplicare obiectivă şi eficientă a dispoziţiilor privind executarea pedepselor şi liberarea condiţionată.
Suspendarea dispozițiilor prin care se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate 11 februarie 2016 În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit noilor reglementări, până la 1 septembrie 2016, este suspendată aplicarea prevederiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit cărora „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”. În preambulul la actul normativ, se precizează că această măsură a fost luată ținând seama de creşterea, fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi controlat, îndepărtând prevederile legale de la scopul lor legitim. Se menționează că o suspendare până la 1 septembrie 2016 va permite, atât stoparea fenomenului, cât și efectuarea unei analize pertinente de către instituţiile competente, astfel încât să se identifice soluţii legislative care să asigure o aplicare obiectivă şi eficientă a dispoziţiilor privind executarea pedepselor şi liberarea condiţionată.
Publicitatea societăţii Sunt opozabile terţilor numai actele sau faptele pentru care s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege. Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte. În caz de neconcordanţă între textul depus la registrul comerţului şi cel publicat în Monitorul Oficial sau în presă, prevalează textul depus la registrul comerţului. Terţii pot opune societăţii textul publicat, cu excepţia situaţiei în care societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la registrul comerţului. Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societăţii încă de la data încheierii lor. Societatea răspunde şi pentru îndeplinirea contractelor încheiate cu terţii sub condiţia primirii autorizaţiei necesare începerii activităţii. Numirea/revocarea persoanelor care, ca organe ale societăţii, sunt autorizate să o reprezinte, sunt opozabile terţilor după efectuarea formalităţilor de publicitate. În raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate al societăţii. Cu toate acestea, societatea nu este angajată dacă dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască faptul că actele depăşesc obiectul de activitate sau limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii. Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.
Publicitatea societăţii Sunt opozabile terţilor numai actele sau faptele pentru care s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege. Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte. În caz de neconcordanţă între textul depus la registrul comerţului şi cel publicat în Monitorul Oficial sau în presă, prevalează textul depus la registrul comerţului. Terţii pot opune societăţii textul publicat, cu excepţia situaţiei în care societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la registrul comerţului. Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societăţii încă de la data încheierii lor. Societatea răspunde şi pentru îndeplinirea contractelor încheiate cu terţii sub condiţia primirii autorizaţiei necesare începerii activităţii. Numirea/revocarea persoanelor care, ca organe ale societăţii, sunt autorizate să o reprezinte, sunt opozabile terţilor după efectuarea formalităţilor de publicitate. În raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate al societăţii. Cu toate acestea, societatea nu este angajată dacă dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască faptul că actele depăşesc obiectul de activitate sau limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii. Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.
Modificarea normelor minime privind aptitudinile necesare pentru conducerea unui autovehicul În M. Of. nr. 780 din data de 20 octombrie 2015 a fost publicat Ordinul ministrul sănătăţii nr. 1255/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, aprobate prin O 21 octombrie 2015 În M. Of. nr. 780 din data de 20 octombrie 2015 a fost publicat Ordinul ministrul sănătăţii nr. 1255/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.162/2010. Potrivit noilor prevederi, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaţilor sau conducătorilor auto care suferă de afecţiuni neurologice grave, în afara cazului în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat. În consecinţă, tulburările neurologice asociate afecţiunilor sau intervenţiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central sau periferic, conduc la deficienţe senzoriale sau motorii şi afectează echilibrul şi coordonarea trebuie să fie luate în considerare în funcţie de efectele lor funcţionale şi riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere se poate realiza sub rezerva evaluării periodice, în cazul riscului de agravare Totodată, candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv trebuie să se supună unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere. Ordinul precizează că sindromul de apnee moderată în somn de tip obstructiv (oprire temporară a respiraţiei) corespunde unui număr de episoade de apnee şi hipopnee pe oră (indice apnee-hipopnee) cuprins între 15 şi 29, iar sindromul de apnee severă în somn de tip obstructiv corespunde unui indice de apnee-hipopnee de minimum 30, ambele fiind asociate cu somnolenţă diurnă excesivă.
Modificarea normelor minime privind aptitudinile necesare pentru conducerea unui autovehicul În M. Of. nr. 780 din data de 20 octombrie 2015 a fost publicat Ordinul ministrul sănătăţii nr. 1255/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, aprobate prin O 21 octombrie 2015 În M. Of. nr. 780 din data de 20 octombrie 2015 a fost publicat Ordinul ministrul sănătăţii nr. 1255/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.162/2010. Potrivit noilor prevederi, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaţilor sau conducătorilor auto care suferă de afecţiuni neurologice grave, în afara cazului în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat. În consecinţă, tulburările neurologice asociate afecţiunilor sau intervenţiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central sau periferic, conduc la deficienţe senzoriale sau motorii şi afectează echilibrul şi coordonarea trebuie să fie luate în considerare în funcţie de efectele lor funcţionale şi riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere se poate realiza sub rezerva evaluării periodice, în cazul riscului de agravare Totodată, candidaţii sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv trebuie să se supună unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere. Ordinul precizează că sindromul de apnee moderată în somn de tip obstructiv (oprire temporară a respiraţiei) corespunde unui număr de episoade de apnee şi hipopnee pe oră (indice apnee-hipopnee) cuprins între 15 şi 29, iar sindromul de apnee severă în somn de tip obstructiv corespunde unui indice de apnee-hipopnee de minimum 30, ambele fiind asociate cu somnolenţă diurnă excesivă.
