CONFLICTUL DE INTERESE Nu asistăm sau nu reprezentăm părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe. Nu pledăm împotriva părţii care ne-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale cauzei. În activitatea de consultanţă, există conflict de interese, dacă la data solicitării unui client, nu ne putem îndeplini misiunea de a oferi o informaţie completă, loială şi fără rezerve fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit. În activitatea de asistare şi de apărare, există conflict de interese, dacă la data solicitării unui client, asistarea mai multor părţi ne-ar determina să prezentăm o altă apărare, diferită de aceea pentru care am fi optat dacă ne-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării. Există conflict de interese și în situaţia în care, datorită modificării sau evoluției situaţiei iniţiale, descoperim una din situațiile prezentate anterior. În acest caz este posibil să renunţăm să vă mai asistăm sau să vă reprezentăm. Încetarea contractului prin renunţare unilaterală nu vă exonerează de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în interesul dumneavoastră. În caz de încetare a mandatului ne obligăm să luăm, în timp util şi în mod rezonabil, măsurile potrivite pentru apărarea intereselor dumneavoastră, cum ar fi: vă notificăm, vă acordarea unui timp suficient pentru a vă angaja un alt avocat, vă predăm documentele şi bunurilor la care sunteți îndreptăţiți, înştiinţăm organele judiciare.

CONFLICTUL DE INTERESE Nu asistăm sau nu reprezentăm părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe. Nu pledăm împotriva părţii care ne-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale cauzei. În activitatea de consultanţă, există conflict de interese, dacă la data solicitării unui client, nu ne putem îndeplini misiunea de a oferi o informaţie completă, loială şi fără rezerve fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit. În activitatea de asistare şi de apărare, există conflict de interese, dacă la data solicitării unui client, asistarea mai multor părţi ne-ar determina să prezentăm o altă apărare, diferită de aceea pentru care am fi optat dacă ne-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării. Există conflict de interese și în situaţia în care, datorită modificării sau evoluției situaţiei iniţiale, descoperim una din situațiile prezentate anterior. În acest caz este posibil să renunţăm să vă mai asistăm sau să vă reprezentăm. Încetarea contractului prin renunţare unilaterală nu vă exonerează de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în interesul dumneavoastră. În caz de încetare a mandatului ne obligăm să luăm, în timp util şi în mod rezonabil, măsurile potrivite pentru apărarea intereselor dumneavoastră, cum ar fi: vă notificăm, vă acordarea unui timp suficient pentru a vă angaja un alt avocat, vă predăm documentele şi bunurilor la care sunteți îndreptăţiți, înştiinţăm organele judiciare.

Numirea lichidatorilor Pot fi lichidatori persoanele fizice sau persoane juridice ai căror reprezentanţi permanenţi au calitatea de lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii. Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii/membrii directoratului. Lichidatorii sunt obligaţi: -      să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii, registrele şi actele societăţii, încredinţate de administratori/ de membrii directoratului -      să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor, sau al consiliului de supraveghere (în cazul societăţii pe acţiuni). Atribuţiile lichidatorilor: ·         cele conferite de asociaţi ·         să stea în judecată în numele societăţii ·         să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare ·         să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii ·         să facă tranzacţii ·         să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii ·         să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor. Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii. Prin excepţie, asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la o bancă şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenţă, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor. Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăţii pot face opoziţie sau pot formula acţiuni în temeiul creanţelor scadente, în condiţiile legii. 

Numirea lichidatorilor Pot fi lichidatori persoanele fizice sau persoane juridice ai căror reprezentanţi permanenţi au calitatea de lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii. Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii/membrii directoratului. Lichidatorii sunt obligaţi: -      să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii, registrele şi actele societăţii, încredinţate de administratori/ de membrii directoratului -      să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor, sau al consiliului de supraveghere (în cazul societăţii pe acţiuni). Atribuţiile lichidatorilor: ·         cele conferite de asociaţi ·         să stea în judecată în numele societăţii ·         să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare ·         să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii ·         să facă tranzacţii ·         să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii ·         să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte necesare. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor. Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii. Prin excepţie, asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la o bancă şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenţă, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor. Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăţii pot face opoziţie sau pot formula acţiuni în temeiul creanţelor scadente, în condiţiile legii. 

În cazul în care activitatea profesionistului nu este supusă unor condiţii de autorizare prealabilă, este obligatorie verificarea disponibilităţii şi rezervării denumirii firmei şi/sau emblemei. Aceasta operaţiune se realizeaza la registrul comerţului, iar rezervarea este valabilă o perioadă de 3 luni. În ceea ce priveşte activităţile pentru care legea prevede condiţii speciale, acestea sunt: agent de marketing a fondului de pensii (numai PFA) - Autorizaţie/aviz Autoritatea de Supraveghere Financiară comerciant produse alimentare/ alimentaţie publică - diploma calificare sau vechime 2 ani plus curs de igienă (se exceptează persoanele care prezintă certificat de producător şi comercializează produsele proprii) instructor auto (numai PFA) - Carte de muncă sau adeverinţă eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă din care să rezulte faptul că a activat în cadrul unei şcoli de conducători auto ca instructor auto o perioadă de minim 5 ani şi atestatul de pregătire profesională ca instructor auto. Excepţie: În privinţa dovedirii perioadei de activare a unui instructor auto în cadrul unei şcoli de conducători auto, se va lua în calcul şi perioada de deţinere a autorizaţiei pentru activitatea de pregătire practică a conducătorilor auto eliberată de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberată în baza prevederilor Ordinului ministrului transporturilor nr. 146/1999. mandatar Loteria Română SA jocuri de noroc - Acord Loteria Română SA/ Contract de mandat cu Loteria Română tehnician dentar - Diploma, titlu sau certificat care atestă formarea şi perfecţionarea în profesia de tehnician dentar, dobândite în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană şi recunoscute conform legii, Certificat de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din România

În cazul în care activitatea profesionistului nu este supusă unor condiţii de autorizare prealabilă, este obligatorie verificarea disponibilităţii şi rezervării denumirii firmei şi/sau emblemei. Aceasta operaţiune se realizeaza la registrul comerţului, iar rezervarea este valabilă o perioadă de 3 luni. În ceea ce priveşte activităţile pentru care legea prevede condiţii speciale, acestea sunt: agent de marketing a fondului de pensii (numai PFA) - Autorizaţie/aviz Autoritatea de Supraveghere Financiară comerciant produse alimentare/ alimentaţie publică - diploma calificare sau vechime 2 ani plus curs de igienă (se exceptează persoanele care prezintă certificat de producător şi comercializează produsele proprii) instructor auto (numai PFA) - Carte de muncă sau adeverinţă eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă din care să rezulte faptul că a activat în cadrul unei şcoli de conducători auto ca instructor auto o perioadă de minim 5 ani şi atestatul de pregătire profesională ca instructor auto. Excepţie: În privinţa dovedirii perioadei de activare a unui instructor auto în cadrul unei şcoli de conducători auto, se va lua în calcul şi perioada de deţinere a autorizaţiei pentru activitatea de pregătire practică a conducătorilor auto eliberată de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberată în baza prevederilor Ordinului ministrului transporturilor nr. 146/1999. mandatar Loteria Română SA jocuri de noroc - Acord Loteria Română SA/ Contract de mandat cu Loteria Română tehnician dentar - Diploma, titlu sau certificat care atestă formarea şi perfecţionarea în profesia de tehnician dentar, dobândite în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană şi recunoscute conform legii, Certificat de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din România

Curtea Constituţională a României Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, neconstituțională 20 iulie 2016 În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale a soluționat, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele sesizări de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituțională. Curtea a reţinut că, prin Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său. În urma deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin.(2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a constatat că, prin soluţiile legislative alese, Parlamentul nu a respectat întru totul exigenţele constituţionale stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr.22 din 20 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la exigenţele constituţionale referitoare la: - claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia; - egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali; - indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Curtea Constituţională a României Legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, neconstituțională 20 iulie 2016 În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale În ziua de 20 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale a soluționat, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele sesizări de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituțională. Curtea a reţinut că, prin Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, pronunţată în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său. În urma deciziei Curţii Constituţionale, Parlamentul a reluat procedura legislativă, a reexaminat anumite dispoziţii ale legii constatate ca fiind neconstituţională şi a adoptat din nou legea anterior menţionată. Parlamentul nu avea competenţa de a reexamina doar dispoziţii punctuale din lege, ci trebuia începută o nouă procedură legislativă pentru a se respecta prevederile art.147 alin.(2) din Constituţie. De asemenea, Curtea a constatat că, prin soluţiile legislative alese, Parlamentul nu a respectat întru totul exigenţele constituţionale stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr.22 din 20 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la exigenţele constituţionale referitoare la: - claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, conţinutul normativ al legii reglementând lacunar şi defectuos atât stabilirea modului de calcul al indemnizației pentru limită de vârstă, în situaţia în care subiecţii dreptului au îndeplinit mai multe tipuri de mandate (primar, viceprimar, preşedinte şi/sau vicepreşedinte al consiliului judeţean), cât şi natura juridică a acesteia; - egalitatea în drepturi, legea acordând beneficiul indemnizaţiei pentru limită de vârstă numai în privinţa anumitor aleşi locali; - indicarea sursei de finanţare a noii cheltuieli bugetare, întrucât legea, trecând această cheltuială publică la bugetul local, nu a reglementat un sistem de venituri apt să susţină plata indemnizației pentru limită de vârstă, din acest buget. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Sosirea în penitenciar a persoanei condamnate După condamnare și punerea în executare al mandatului, persoana condamnată este transportată sub pază la penitenciarul cel mai apropiat de locul unde a fost arestată sau deținută. Primirea se face într-un spațiu special amenajat, femeile fiind separate de bărbați. Îndată după primirea în penitenciar, persoana condamnată are dreptul să îi încunoștiințeze un membru de familie sau o altă persoană apropiată, desemnată de aceasta. Dacă cel condamnat este străin, are dreptul de a încunotiina misiunea diplomatică, sau oficiul consular cel mai apropiat sau o organizaie inetrnaională umanitară, dacă nu dorete să beneficieze de asistena autorităilor din ara sa de origine. La primirea în penitenciar persoana va fi supusă următoarelor acțiuni: unei percheziții corporale amănunțite i se întocmește un inventar al bunurilor personale i se efectuează un examen clinic general de către personalul de specialitate din penitenciar i se prelevează amprentele este fotografiată este informată cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are este întrebată asupra nevoilor sale personale imediate. Dacă persoana prezintă dizabilități, executarea pedepsei se va face ținând cont de aceasta, respectându-i-se demnitatea umană. Apoi persoana se repartizează în secția de carantină și observare pe o durată de 21 de zile. În perioada de carantină se desfăoară activități de evaluare și intervenție inițială, examene medicale, măsuri de informare și documentare, sub pază și supraveghere. În penitenciar ținuta este civilă, dar decentă. Cine nu are posibilitatea, i se oferă ținuta de către penitenciar. Hrana se asigură în penitenciar ținând cont de normele de igienă și potrivit cu vârsta, starea de sănătate, natura muncii prestate și respectându-se convingerile religioase ale persoanei condamnate. Orice deținut are acces la apă potabilă. Dacă persoana condamnată refuză hrană ea trebuie să încunoștiințeze verbal sau scris pe agentul supraveghetor, înaintând acestuia și o cerere scrisă cu motivele refuzului de hrană. Dacă nu se anunță în scris, atunci agentul supraveghetor va constata din oficiu.  Următoarea etapă este cazarea la infirmerie, pentru a fi supravegheată și monitorizată medical, fără alimente și tutun.  Dacă persoana refuză să primească 3 mese consecutive, șeful secției sesizează directorul penitenciarului. După aceea este încunoștiințat judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care va asculta și persoana condamnată cu privire la motivele unui astfel de refuz. După ascultarea celui condamnat, se consideră declanșată procedura refuzului de hrană și judecătorul de supraveghere face propuneri directorului penitenciarului. Persoana aflată în refuz de hrană este transferată într-o instituție medicală din rețeaua Ministerului Sănătăii. Încetarea refuzului de hrană se face prin declarație scrisă, prin acceptarea hranei sau prin constatarea faptului că persoana s-a alimentat într-un fel.

Sosirea în penitenciar a persoanei condamnate După condamnare și punerea în executare al mandatului, persoana condamnată este transportată sub pază la penitenciarul cel mai apropiat de locul unde a fost arestată sau deținută. Primirea se face într-un spațiu special amenajat, femeile fiind separate de bărbați. Îndată după primirea în penitenciar, persoana condamnată are dreptul să îi încunoștiințeze un membru de familie sau o altă persoană apropiată, desemnată de aceasta. Dacă cel condamnat este străin, are dreptul de a încunotiina misiunea diplomatică, sau oficiul consular cel mai apropiat sau o organizaie inetrnaională umanitară, dacă nu dorete să beneficieze de asistena autorităilor din ara sa de origine. La primirea în penitenciar persoana va fi supusă următoarelor acțiuni: unei percheziții corporale amănunțite i se întocmește un inventar al bunurilor personale i se efectuează un examen clinic general de către personalul de specialitate din penitenciar i se prelevează amprentele este fotografiată este informată cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are este întrebată asupra nevoilor sale personale imediate. Dacă persoana prezintă dizabilități, executarea pedepsei se va face ținând cont de aceasta, respectându-i-se demnitatea umană. Apoi persoana se repartizează în secția de carantină și observare pe o durată de 21 de zile. În perioada de carantină se desfăoară activități de evaluare și intervenție inițială, examene medicale, măsuri de informare și documentare, sub pază și supraveghere. În penitenciar ținuta este civilă, dar decentă. Cine nu are posibilitatea, i se oferă ținuta de către penitenciar. Hrana se asigură în penitenciar ținând cont de normele de igienă și potrivit cu vârsta, starea de sănătate, natura muncii prestate și respectându-se convingerile religioase ale persoanei condamnate. Orice deținut are acces la apă potabilă. Dacă persoana condamnată refuză hrană ea trebuie să încunoștiințeze verbal sau scris pe agentul supraveghetor, înaintând acestuia și o cerere scrisă cu motivele refuzului de hrană. Dacă nu se anunță în scris, atunci agentul supraveghetor va constata din oficiu.  Următoarea etapă este cazarea la infirmerie, pentru a fi supravegheată și monitorizată medical, fără alimente și tutun.  Dacă persoana refuză să primească 3 mese consecutive, șeful secției sesizează directorul penitenciarului. După aceea este încunoștiințat judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care va asculta și persoana condamnată cu privire la motivele unui astfel de refuz. După ascultarea celui condamnat, se consideră declanșată procedura refuzului de hrană și judecătorul de supraveghere face propuneri directorului penitenciarului. Persoana aflată în refuz de hrană este transferată într-o instituție medicală din rețeaua Ministerului Sănătăii. Încetarea refuzului de hrană se face prin declarație scrisă, prin acceptarea hranei sau prin constatarea faptului că persoana s-a alimentat într-un fel.