Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept cu privire la acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia „Delta Dunării” 17 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 1902/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, au fost abrogate de dispoziţiile art. 39 lit. y) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind înlocuite, în ceea ce priveşte categoria socio-profesională a poliţiştilor şi a personalului civil, de prevederile art. 25 alin. (1) şi (2) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Civilă Dezlegare chestiune de drept cu privire la acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia „Delta Dunării” 17 octombrie 2016 Potrivit minutei nr. 30, în dosarul nr. 1902/1/2016 pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2016, ÎCCJ a stabilit că: “Prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, au fost abrogate de dispoziţiile art. 39 lit. y) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind înlocuite, în ceea ce priveşte categoria socio-profesională a poliţiştilor şi a personalului civil, de prevederile art. 25 alin. (1) şi (2) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010.” Aceasta este obligatorie potrivit dispoziţiilor art.521 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Scrisoarea de garanţie Scrisoarea de garanţie este angajamentul irevocabil şi necondiţionat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport obligaţional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terţe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat. Scrisoarea de garanţie are configuraţia juridică a unui contract unilateral, ale cărui părţi sunt emitentul, în calitate de debitor, şi beneficiarul, în calitate de creditor. Ordonatorul nu este parte a contractului. El participă însă la operaţiunea în care sunt implicaţi emitentul, ordonatorul şi beneficiarul. Scrisoarea de garanţie va garanta executarea obligaţiei asumate de către ordonator faţă de beneficiar, datorie care intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional denumit raport preexistent. Emitentul nu se obligă să plătească datoria ordonatorului, ci lui îi revine o obligaţie nouă, independentă de cea care rezultă din raportul fundamental dintre beneficiar şi ordonator. Emitentul este întotdeauna îndatorat la plata unei sume de bani, indiferent de obiectul obligaţiei garantate. Sigur că nu poate fi exclusă orice legătură între obligaţia emitentului şi cea garantată. Emitentul nu poate opune beneficiarului excepţii întemeiate pe raportul obligaţional preexistent angajamentului asumat prin scrisoare de garanţie. Emitentul nu va putea invoca, pentru a refuza plata, nulitatea, rezoluţiunea şi nici chiar executarea obligaţiei din raportul de bază. Transmiterea drepturilor şi/sau obligaţiilor garantate nu atrage şi transmiterea garanţiei, cu excepţia unei convenţii contrare între părţile scrisorii de garanţie. Scrisoarea de garanţie nu poate fi transmisă nici separat de creanţa garantată, cu excepţia situaţiei în care părţile prevăd în mod expres contrariul. Scrisoarea de garanţie trebuie executată la prima şi simpla cerere a beneficiarului, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Se poate însă prevedea îndeplinirea unor anumite cerinţe formale pentru executarea garanţiei. Emitentul nu are posibilitatea de a retrage unilateral garanţia înainte de expirarea termenului de valabilitate a scrisorii de garanţie.
Scrisoarea de garanţie Scrisoarea de garanţie este angajamentul irevocabil şi necondiţionat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport obligaţional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terţe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat. Scrisoarea de garanţie are configuraţia juridică a unui contract unilateral, ale cărui părţi sunt emitentul, în calitate de debitor, şi beneficiarul, în calitate de creditor. Ordonatorul nu este parte a contractului. El participă însă la operaţiunea în care sunt implicaţi emitentul, ordonatorul şi beneficiarul. Scrisoarea de garanţie va garanta executarea obligaţiei asumate de către ordonator faţă de beneficiar, datorie care intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional denumit raport preexistent. Emitentul nu se obligă să plătească datoria ordonatorului, ci lui îi revine o obligaţie nouă, independentă de cea care rezultă din raportul fundamental dintre beneficiar şi ordonator. Emitentul este întotdeauna îndatorat la plata unei sume de bani, indiferent de obiectul obligaţiei garantate. Sigur că nu poate fi exclusă orice legătură între obligaţia emitentului şi cea garantată. Emitentul nu poate opune beneficiarului excepţii întemeiate pe raportul obligaţional preexistent angajamentului asumat prin scrisoare de garanţie. Emitentul nu va putea invoca, pentru a refuza plata, nulitatea, rezoluţiunea şi nici chiar executarea obligaţiei din raportul de bază. Transmiterea drepturilor şi/sau obligaţiilor garantate nu atrage şi transmiterea garanţiei, cu excepţia unei convenţii contrare între părţile scrisorii de garanţie. Scrisoarea de garanţie nu poate fi transmisă nici separat de creanţa garantată, cu excepţia situaţiei în care părţile prevăd în mod expres contrariul. Scrisoarea de garanţie trebuie executată la prima şi simpla cerere a beneficiarului, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Se poate însă prevedea îndeplinirea unor anumite cerinţe formale pentru executarea garanţiei. Emitentul nu are posibilitatea de a retrage unilateral garanţia înainte de expirarea termenului de valabilitate a scrisorii de garanţie.
Dezincriminarea faptei Instanța competentă este instanța de executare, iar dacă persoana este deținută, instanța corespunzătoare în grad instanței de executare dar care se află în circumscripția locului de deținere. Cererea pentru stabilirea legii penale mai favorabile se face din oficiu de către instanța de executare, pentru persoanele deținute, sau de către persoana interesată, în celelalte cazuri. Cererea se judecă fără prezența condamnatului sau a procurorului, iar hotărârea se comunică integral condamnatului și procurorului. Hotărârea poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se constată aplicarea legii penale mai favorabile este executorie. Contestația se judecă de un complet format dintr-un singur judecător cu participarea procurorului și citarea părilor în ședință publică. Hotărârea pronunțată în contestație este definitivă.
Dezincriminarea faptei Instanța competentă este instanța de executare, iar dacă persoana este deținută, instanța corespunzătoare în grad instanței de executare dar care se află în circumscripția locului de deținere. Cererea pentru stabilirea legii penale mai favorabile se face din oficiu de către instanța de executare, pentru persoanele deținute, sau de către persoana interesată, în celelalte cazuri. Cererea se judecă fără prezența condamnatului sau a procurorului, iar hotărârea se comunică integral condamnatului și procurorului. Hotărârea poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se constată aplicarea legii penale mai favorabile este executorie. Contestația se judecă de un complet format dintr-un singur judecător cu participarea procurorului și citarea părilor în ședință publică. Hotărârea pronunțată în contestație este definitivă.
Transmiterea cambiei (girul) Drepturile conferite prin cambie sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. Deoarece aceste drepturi sunt drepturi de creanţă, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanţă reglementată de Codul civil. Acest mijloc de transmitere a creanţelor prezintă însă o anumită nesiguranţă pentru dobânditor, motiv pentru care este reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv. Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlu persoanei în favoarea căreia a transmis cambia. Chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, cambia este transmisibilă prin gir. Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu. Totodată, el presupune existenţa unei cambii valabile. Girul intervine înainte de scadenţă și trebuie să fie anterior protestului de neplată sau datei expirării termenului legal pentru dresarea acestui protest. Girantul este persoana titulară a dreptului, legitimată în condiţiile legii şi care este posesoarea titlului. Primul girant este persoana indicată de către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la rându-i să transmită prin gir drepturile dobândite, ulterior, al doilea girant este primul giratar. Al treilea girant este al doilea giratar etc. Ultimul dobânditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie să se legitimeze prin şirul neîntrerupt de giruri, în care fiecare girant să fie giratarul beneficiar al girului anterior. Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este implicată în raportul cambial. Girul are ia bază un raport juridic preexistent între girant şi giratar. Între gir şi cesiune există importante deosebiri. Prin gir, giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom, fără să i se poată opune excepţiile care puteau fi opuse girantului. În cazul cesiunii, cesionarul dobândeşte drepturile pe care le-a avut cedentul şi deci excepţiile pe care debitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse şi cesionarului. Prin gir, girantul garantează plata de către obligatul principal (trasul) a sumei de bani faţă de giratar. În cesiunea de creanţă, cedentul garantează numai existenţa creanţei, iar nu şi solvabilitatea debitorului. Girul este trecut pe titlu, iar în cazul cesiunii este necesară notificarea către debitor sau acceptarea din partea acestuia.
Transmiterea cambiei (girul) Drepturile conferite prin cambie sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. Deoarece aceste drepturi sunt drepturi de creanţă, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanţă reglementată de Codul civil. Acest mijloc de transmitere a creanţelor prezintă însă o anumită nesiguranţă pentru dobânditor, motiv pentru care este reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi semnată pe titlu şi prin predarea titlului, toate drepturile izvorând din titlul respectiv. Prin gir, posesorul cambiei dă ordin trasului să plătească suma menţionată în titlu persoanei în favoarea căreia a transmis cambia. Chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, cambia este transmisibilă prin gir. Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu. Totodată, el presupune existenţa unei cambii valabile. Girul intervine înainte de scadenţă și trebuie să fie anterior protestului de neplată sau datei expirării termenului legal pentru dresarea acestui protest. Girantul este persoana titulară a dreptului, legitimată în condiţiile legii şi care este posesoarea titlului. Primul girant este persoana indicată de către trăgător în calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la rându-i să transmită prin gir drepturile dobândite, ulterior, al doilea girant este primul giratar. Al treilea girant este al doilea giratar etc. Ultimul dobânditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie să se legitimeze prin şirul neîntrerupt de giruri, în care fiecare girant să fie giratarul beneficiar al girului anterior. Giratarul poate fi orice persoană, indiferent dacă este o persoană străină sau care este implicată în raportul cambial. Girul are ia bază un raport juridic preexistent între girant şi giratar. Între gir şi cesiune există importante deosebiri. Prin gir, giratarul dobândeşte un drept propriu şi autonom, fără să i se poată opune excepţiile care puteau fi opuse girantului. În cazul cesiunii, cesionarul dobândeşte drepturile pe care le-a avut cedentul şi deci excepţiile pe care debitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse şi cesionarului. Prin gir, girantul garantează plata de către obligatul principal (trasul) a sumei de bani faţă de giratar. În cesiunea de creanţă, cedentul garantează numai existenţa creanţei, iar nu şi solvabilitatea debitorului. Girul este trecut pe titlu, iar în cazul cesiunii este necesară notificarea către debitor sau acceptarea din partea acestuia.
Interzicerea de a ocupa o funcţie sau profesie Se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii de către judecătorul delegat, persoanei juridice în cadrul căreia persoana condamnată îşi exercită respectiva funcie, profesie sau meserie, precum şi, dacă e cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective. În cazul în care interdicţia vizează o meserie sau o altă activitate, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul. Persoana îndreptăită faţă de care s-a dispus această măsură are posibilitatea după un an de zile să sesizeze instana de executare solicitând revocarea măsurii. Soluionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care s-a dispus măsura, după ascultarea concluziilor avocatului acesteia i ale procurorului. Dacă cererea este respinsă o nouă cerere se mai poate face după un an de zile.
Interzicerea de a ocupa o funcţie sau profesie Se pune în executare prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii de către judecătorul delegat, persoanei juridice în cadrul căreia persoana condamnată îşi exercită respectiva funcie, profesie sau meserie, precum şi, dacă e cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective. În cazul în care interdicţia vizează o meserie sau o altă activitate, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul. Persoana îndreptăită faţă de care s-a dispus această măsură are posibilitatea după un an de zile să sesizeze instana de executare solicitând revocarea măsurii. Soluionarea cererii se face cu citarea persoanei faţă de care s-a dispus măsura, după ascultarea concluziilor avocatului acesteia i ale procurorului. Dacă cererea este respinsă o nouă cerere se mai poate face după un an de zile.
