Noțiunea de „domiciliu” O anumită locuinţă reprezintă un „domiciliu” dacă existenţa legături suficiente şi continue aceasta. Această noţiune: – nu se limitează la reşedinţele legal stabilite; – vizează ocuparea unei case care aparţine altei persoane dacă aceasta are loc pe perioade lungi de timp în fiecare an; – se aplică unei locuinţe sociale pe care reclamantul o ocupă în calitate de locatar; – include caravane şi alte domicilii mobile; – se aplică reşedinţelor secundare sau caselor de vacanţă; – se aplică sediilor profesionale în absenţa unei distincţii clare între birou şi reşedinţă privată sau între activităţi private şi profesionale; – se aplică sediului social, filialelor sau altor sedii profesionale ale unei societăţi; – nu se aplică intenţiei de construire a unei case pe un teren, nici faptului de a-şi avea originea într-o anumită regiune; – nu se aplică unei spălătorii, bun comun aflat în coproprietate, care are destinaţia unei utilizări ocazionale, unei cabine de artist sau terenurilor pe care proprietarii practică un sport sau celor pe care permit practicarea unui sport. Ingerinţe în dreptul la respectarea domiciliului: – distrugerea domiciliului; – refuzul de a autoriza persoanele plecate să revină la domiciliu; – percheziţiile şi alte vizite la domiciliu, efectuate de poliţie; – deciziile în materie de urbanism şi deciziile de expropriere; – problemele de mediu; – ascultările telefonice; – lipsa de protecţie a bunurilor personale care fac parte din domiciliu.
Noțiunea de „domiciliu” O anumită locuinţă reprezintă un „domiciliu” dacă existenţa legături suficiente şi continue aceasta. Această noţiune: – nu se limitează la reşedinţele legal stabilite; – vizează ocuparea unei case care aparţine altei persoane dacă aceasta are loc pe perioade lungi de timp în fiecare an; – se aplică unei locuinţe sociale pe care reclamantul o ocupă în calitate de locatar; – include caravane şi alte domicilii mobile; – se aplică reşedinţelor secundare sau caselor de vacanţă; – se aplică sediilor profesionale în absenţa unei distincţii clare între birou şi reşedinţă privată sau între activităţi private şi profesionale; – se aplică sediului social, filialelor sau altor sedii profesionale ale unei societăţi; – nu se aplică intenţiei de construire a unei case pe un teren, nici faptului de a-şi avea originea într-o anumită regiune; – nu se aplică unei spălătorii, bun comun aflat în coproprietate, care are destinaţia unei utilizări ocazionale, unei cabine de artist sau terenurilor pe care proprietarii practică un sport sau celor pe care permit practicarea unui sport. Ingerinţe în dreptul la respectarea domiciliului: – distrugerea domiciliului; – refuzul de a autoriza persoanele plecate să revină la domiciliu; – percheziţiile şi alte vizite la domiciliu, efectuate de poliţie; – deciziile în materie de urbanism şi deciziile de expropriere; – problemele de mediu; – ascultările telefonice; – lipsa de protecţie a bunurilor personale care fac parte din domiciliu.
Obligațiile şi interdicțiile persoanei condamnate Persoana condamnată are următoarele obligaţii: Să se supună percheziției cu ocazia primirii în penitenciar și pe durata executării pedepsei, precum și ori de câte ori este necesar (grupa I); Să respecte regulile stabilite de administrația penitenciarului pe durata permisiei sau în cazul în care desfășoară activități fără supraveghere în afara penitenciarului (grupa I); Să respecte regulile de igienă individuală și colectivă în camera de deținere, precum și în spațiile comune (grupa II) ; Să întrețină bunurile încredințate de administrația penitenciarului și bunurile unde prestează munca (grupa II); Să manifeste o atitudine cuviincioasă față de orice persoană cu care intră în contact (grupa III); Să aibă o ținută decentă, curată și îngrijită (grupa III). Persoanei condamnate îi sunt interzise următoarele atitudini și comportamente: Să exercite orice acte de violenă asupra oricăre persoane cu care vine în contact (grupa I); Să participe la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere activă sau pasivă, sau alte aciuniîn grup de natură să pericliteze ordinea, disciplina i sigurana în penitenciar (grupa I); Să utilizeze în mod necorespunzător sau în alt scop bunurile puse la dispoziție de administrația penitenciarului (grupa II); Să tulbure orarul zilnic sau liniștea, inclusiv după ora stingerii și până la deșteptare (grupa II); Să se autoagreseze, în orice mod și prin orice mijloc (grupa II); Să practice jocuri de noroc pentru a obține foloase (grupa III); Să fumeze în alte locuri decât cele destinate special acestui fapt (grupa III).
Obligațiile şi interdicțiile persoanei condamnate Persoana condamnată are următoarele obligaţii: Să se supună percheziției cu ocazia primirii în penitenciar și pe durata executării pedepsei, precum și ori de câte ori este necesar (grupa I); Să respecte regulile stabilite de administrația penitenciarului pe durata permisiei sau în cazul în care desfășoară activități fără supraveghere în afara penitenciarului (grupa I); Să respecte regulile de igienă individuală și colectivă în camera de deținere, precum și în spațiile comune (grupa II) ; Să întrețină bunurile încredințate de administrația penitenciarului și bunurile unde prestează munca (grupa II); Să manifeste o atitudine cuviincioasă față de orice persoană cu care intră în contact (grupa III); Să aibă o ținută decentă, curată și îngrijită (grupa III). Persoanei condamnate îi sunt interzise următoarele atitudini și comportamente: Să exercite orice acte de violenă asupra oricăre persoane cu care vine în contact (grupa I); Să participe la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere activă sau pasivă, sau alte aciuniîn grup de natură să pericliteze ordinea, disciplina i sigurana în penitenciar (grupa I); Să utilizeze în mod necorespunzător sau în alt scop bunurile puse la dispoziție de administrația penitenciarului (grupa II); Să tulbure orarul zilnic sau liniștea, inclusiv după ora stingerii și până la deșteptare (grupa II); Să se autoagreseze, în orice mod și prin orice mijloc (grupa II); Să practice jocuri de noroc pentru a obține foloase (grupa III); Să fumeze în alte locuri decât cele destinate special acestui fapt (grupa III).
Supravegherea Scopul acestei măsuri educative este ca minorul să participe la cursuri şcolare sau de formare profesională şi în vederea prevenirii desfăşurării unor activităţi sau a intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia. Supravegherea este realizată de părinţii minorului sau de cei care l-au adoptat ori de tutore. Dacă aceştia nu pot realiza în condiii optime supravegherea, atunci aceasta se va realiza de către o persoană de încredere, de preferinţă unei rude apropiate a minorului, la cererea acesteia. Controlul executării acestei măsuri se face de consilierul de probaţiune. Supravegherea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic presupun verificarea modului în care acesta îşi respectă obligaţiile care decurg din statutul său familial, şcolar sau profesional.
Supravegherea Scopul acestei măsuri educative este ca minorul să participe la cursuri şcolare sau de formare profesională şi în vederea prevenirii desfăşurării unor activităţi sau a intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia. Supravegherea este realizată de părinţii minorului sau de cei care l-au adoptat ori de tutore. Dacă aceştia nu pot realiza în condiii optime supravegherea, atunci aceasta se va realiza de către o persoană de încredere, de preferinţă unei rude apropiate a minorului, la cererea acesteia. Controlul executării acestei măsuri se face de consilierul de probaţiune. Supravegherea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic presupun verificarea modului în care acesta îşi respectă obligaţiile care decurg din statutul său familial, şcolar sau profesional.
Cererile de valoare redusă Procedura cu privire la cererile de valoare redusă are un domeniu de aplicare limitat. Se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei. Nu pot fi soluţionate potrivit acestei proceduri speciale cererile referitoare la: pretenţii derivate din materie fiscală, vamală sau administrativă cereri care privesc răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie moştenire insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare asigurări sociale dreptul muncii închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani arbitraj atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea. Reclamantul poate alege între această procedură specială şi procedura de drept comun deoarece procedura cererii de valoare redusă nu este obligatorie, ea având caracter facultativ. Dacă reclamantul sesizează instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată, aceasta va fi soluţionată potrivit procedurii de drept comun, cu excepţia cazului în care reclamantul, cel mai târziu la primul termen de judecată, solicită în mod expres aplicarea procedurii speciale privind cererile de valoare redusă. Atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit acestei proceduri, instanţa îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.
Cererile de valoare redusă Procedura cu privire la cererile de valoare redusă are un domeniu de aplicare limitat. Se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei. Nu pot fi soluţionate potrivit acestei proceduri speciale cererile referitoare la: pretenţii derivate din materie fiscală, vamală sau administrativă cereri care privesc răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie moştenire insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare asigurări sociale dreptul muncii închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani arbitraj atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea. Reclamantul poate alege între această procedură specială şi procedura de drept comun deoarece procedura cererii de valoare redusă nu este obligatorie, ea având caracter facultativ. Dacă reclamantul sesizează instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată, aceasta va fi soluţionată potrivit procedurii de drept comun, cu excepţia cazului în care reclamantul, cel mai târziu la primul termen de judecată, solicită în mod expres aplicarea procedurii speciale privind cererile de valoare redusă. Atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit acestei proceduri, instanţa îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.
Conferinţa regională Accidente rutiere cu elemente de extraneitate – Despăgubirea persoanelor prejudiciate 14 mai 2015 Data: joi 14 Mai 2015 Ora: 09:00 Locație: Hotel Opera Plaza, Sala Panoramic - etaj 6, strada G-ral Traian Mosoiu, Nr. 10-12, Cluj-Napoca, Județul Cluj IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat a participat la prima Conferința regională a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România - Cluj-Napoca, 14 mai 2015 organizată de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) Tema conferinței : Accidente rutiere cu elemente de extraneitate – Despăgubirea persoanelor prejudiciate, pe teme specifice asigurării de răspundere civilă auto – Carte Verde. Vorbitorii la acest eveniment au fost reprezentanți ai Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România și ai Fondului de Protecție a Victimelor Străzii: Ovidiu VĂDEAN, Președinte B.A.A.R. Ioan MATEI, Director Oficiul Juridic B.A.A.R. Sorin GRECEANU, Director General F.P.V.S. Mariana IONIȚĂ, Secretar General B.A.A.R. Moderatorul conferinței a fost dl. Romeo JANTEA. Conferința a prezentat diferite aspecte ale activității specifice domeniului asigurărilor de răspundere civile auto & Carte Verde precum și ale Sistemului Internațional Carte Verde. La eveniment au participat reprezentanți ai: societăților de asigurare care sunt autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie & Carte Verde, Autorității de Supraveghere Financiară, Poliției Rutiere și locală, Baroului Cluj, Media XPrimm și alte entități interesate. Detalii suplimentare: http://baar.ro/conferintaCluj_2015/detalii.html
Conferinţa regională Accidente rutiere cu elemente de extraneitate – Despăgubirea persoanelor prejudiciate 14 mai 2015 Data: joi 14 Mai 2015 Ora: 09:00 Locație: Hotel Opera Plaza, Sala Panoramic - etaj 6, strada G-ral Traian Mosoiu, Nr. 10-12, Cluj-Napoca, Județul Cluj IONAS MIHAELA – Cabinet de Avocat a participat la prima Conferința regională a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România - Cluj-Napoca, 14 mai 2015 organizată de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.) Tema conferinței : Accidente rutiere cu elemente de extraneitate – Despăgubirea persoanelor prejudiciate, pe teme specifice asigurării de răspundere civilă auto – Carte Verde. Vorbitorii la acest eveniment au fost reprezentanți ai Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România și ai Fondului de Protecție a Victimelor Străzii: Ovidiu VĂDEAN, Președinte B.A.A.R. Ioan MATEI, Director Oficiul Juridic B.A.A.R. Sorin GRECEANU, Director General F.P.V.S. Mariana IONIȚĂ, Secretar General B.A.A.R. Moderatorul conferinței a fost dl. Romeo JANTEA. Conferința a prezentat diferite aspecte ale activității specifice domeniului asigurărilor de răspundere civile auto & Carte Verde precum și ale Sistemului Internațional Carte Verde. La eveniment au participat reprezentanți ai: societăților de asigurare care sunt autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie & Carte Verde, Autorității de Supraveghere Financiară, Poliției Rutiere și locală, Baroului Cluj, Media XPrimm și alte entități interesate. Detalii suplimentare: http://baar.ro/conferintaCluj_2015/detalii.html