A c. Franţa Situația de fapt: Doamna A., medic cardiolog din Paris, a fost inculpată pentru instigare la omor, reţinându-se că ar fi îndemnat pe numitul M. Gehrking să ucidă o anumită persoană. Cel instigat a denunţat fapta autorităţilor şi, pentru a face dovada afirmaţiilor sale, a chemat la telefon din biroul comisarului de poliţie pe inculpată, convorbirea fiind înregistrată. Judecătorui de instrucţie a dat o ordonanţă de neurmărire, motivând că nu sunt suficiente probe de vinovăţie a inculpatei. Hotărârea Curții: În faţa Curţii Europene, recurenta a susţinut că prin înregistrarea fără consimţământul său a convorbirii particulare pe care a avut-o cu martorul Gehrking, autorităţile franceze au încălcat prevederile art. 8 din Convenţia europeană. Examinând motivele invocate, în unanimitate, Curtea consideră că înregistrarea convorbirii susmenţionate constituie o ingerinţă în viaţa privată a recurentei, astfel că statul francez trebuie să răspundă plătind o sumă de bani care să constituie o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de recurentă.
A c. Franţa Situația de fapt: Doamna A., medic cardiolog din Paris, a fost inculpată pentru instigare la omor, reţinându-se că ar fi îndemnat pe numitul M. Gehrking să ucidă o anumită persoană. Cel instigat a denunţat fapta autorităţilor şi, pentru a face dovada afirmaţiilor sale, a chemat la telefon din biroul comisarului de poliţie pe inculpată, convorbirea fiind înregistrată. Judecătorui de instrucţie a dat o ordonanţă de neurmărire, motivând că nu sunt suficiente probe de vinovăţie a inculpatei. Hotărârea Curții: În faţa Curţii Europene, recurenta a susţinut că prin înregistrarea fără consimţământul său a convorbirii particulare pe care a avut-o cu martorul Gehrking, autorităţile franceze au încălcat prevederile art. 8 din Convenţia europeană. Examinând motivele invocate, în unanimitate, Curtea consideră că înregistrarea convorbirii susmenţionate constituie o ingerinţă în viaţa privată a recurentei, astfel că statul francez trebuie să răspundă plătind o sumă de bani care să constituie o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de recurentă.
Reprezentarea în faţa Curţii Statele contractante sunt reprezentate de agenţi, care pot fi asistaţi de avocaţi şi consilieri. Persoanele fizice, organizaţiile neguvernamentale şi grupurile de particulari pot să depună iniţial cererile fie ele însele, fie prin reprezentant. Odată cererea comunicată statului contractant, reclamantul trebuie să fie reprezentat, afară de decizia contrară a Preşedintelui Camerei. Reclamantul trebuie să fie reprezentat la orice audiere decisă de Cameră, afară dacă Preşedintele acesteia îl autorizează, în mod excepţional, să-şi susţină cauza el însuşi, sub rezerva ca, la nevoie, să fie asistat de un avocat sau de un alt reprezentant autorizat. Reprezentantul care acţionează pe seama unui reclamant trebuie să fie un avocat abilitat să profeseze în oricare din statele contractante, care are reşedinţa pe teritoriul uneia din ele. Dacă reprezentantul nu se poate exprima suficient într-una din limbile oficiale ale Curţii, Preşedintele Camerei poate să-l autorizeze să folosească una dintre limbile oficiale ale statului contractante.
Reprezentarea în faţa Curţii Statele contractante sunt reprezentate de agenţi, care pot fi asistaţi de avocaţi şi consilieri. Persoanele fizice, organizaţiile neguvernamentale şi grupurile de particulari pot să depună iniţial cererile fie ele însele, fie prin reprezentant. Odată cererea comunicată statului contractant, reclamantul trebuie să fie reprezentat, afară de decizia contrară a Preşedintelui Camerei. Reclamantul trebuie să fie reprezentat la orice audiere decisă de Cameră, afară dacă Preşedintele acesteia îl autorizează, în mod excepţional, să-şi susţină cauza el însuşi, sub rezerva ca, la nevoie, să fie asistat de un avocat sau de un alt reprezentant autorizat. Reprezentantul care acţionează pe seama unui reclamant trebuie să fie un avocat abilitat să profeseze în oricare din statele contractante, care are reşedinţa pe teritoriul uneia din ele. Dacă reprezentantul nu se poate exprima suficient într-una din limbile oficiale ale Curţii, Preşedintele Camerei poate să-l autorizeze să folosească una dintre limbile oficiale ale statului contractante.
Apostila se va elibera și în format electronic În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 au fost publicate Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea 3 iunie 2015 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 au fost publicate Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative. Potrivit noilor reglementări, după completarea apostilei, aceasta poate fi eliberată, la cererea solicitantului, şi în format electronic. În acest caz, după scanarea apostilei, fişierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de către operatorul din cadrul biroului apostilă desemnat prin ordin al prefectului. În situaţia în care operatorul din cadrul biroului apostilă se află în imposibilitate, fişierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de către persoana desemnată prin dispoziţia conducătorului structurii coordonatoare.
Apostila se va elibera și în format electronic În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 au fost publicate Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea 3 iunie 2015 În M. Of. nr. 384 din data de 2 iunie 2015 au fost publicate Instrucţiunile ministrului afacerilor interne nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor nr. 82/2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative. Potrivit noilor reglementări, după completarea apostilei, aceasta poate fi eliberată, la cererea solicitantului, şi în format electronic. În acest caz, după scanarea apostilei, fişierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de către operatorul din cadrul biroului apostilă desemnat prin ordin al prefectului. În situaţia în care operatorul din cadrul biroului apostilă se află în imposibilitate, fişierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de către persoana desemnată prin dispoziţia conducătorului structurii coordonatoare.
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit cauzele care se judecă pe durata stării de urgență Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 417/2020. 25 martie 2020 Având în vedere necesitatea asigurării unei practici unitare cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență, la data de 24 martie 2020, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 417/2020. În materie nonpenală activitatea de judecată vizează judecarea, în fond sau în căile de atac, a următoarelor cauze: JUDECĂTORIILE: ordin de protecţie; tutelă/curatelă; internarea medicală nevoluntară; ordonanţa preşedinţială; suspendarea provizorie a executării silite; încuviinţare executare silită; măsuri asigurătorii; asigurare dovezi; incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; TRIBUNALELE: suspendarea executării hotărârii; suspendare executării provizorii; măsuri de protecţie a minorilor Legea nr. 272/2004; măsuri asigurătorii; suspendarea provizorie a executării silite; suspendare executare silită; ordonanţa preşedinţială; suspendare executare act administrativ: litigii privind achiziţiile publice care privesc strict produsele medicale; cereri privind insolvenţa persoanei juridice întemeiate pe art. 66 alin. (11) din Legea nr. 85/2014; conflicte de competenţă şi incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; CURȚILE DE APEL: suspendarea executării hotărârii; suspendare executării provizorii; măsuri de protecţie a minorilor - Legea nr. 272/2004; măsuri asigurătorii: ordonanţa preşedinţială; asigurarea dovezilor; suspendare executare act administrativ; litigii privind achiziţiile publice care privesc strict produsele medicale; litigii privind regimul străinilor; cereri de strămutare, conflicte de competenţă şi incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; În materie penală , activitatea organelor de urmărire penală și a judecătorilor de drepturi și libertăți este limitată la următoarele: cauze în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor; cauze privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical; cauze cu persoane vătămate minori; acte și măsuri de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului; cauze privind audierea anticipată; cauze urgente. În cauzele în care anterior instituirii stării de urgență prin ordonanță a procurorului a fost dispusă prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulație ale permisului de conducere, emise în temeiul art. 111 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, persoanele interesate nu trebuie să depună cereri de prelungire. Din oficiu, procurorii vor emite ordonanțe de prelungire a dovezilor de circulație, care vor fi transmise pentru operare la unitățile de poliție. Judecătorii de cameră preliminară sau, după caz, instanţele vor soluţiona, în fond sau în căile de atac, următoarele cauze: cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate; cauze în materia liberării condiţionate; cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într- un centru educativ sau într-un centru de detenţie; contestaţiile împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr. 254/2013; contestaţii la executare; cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri; cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei; cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical; cauze având ca obiect infracţiuni care privesc aplicarea Decretului nr. 195/2020 sau măsurile de prevenire/combatere a pandemiei COVID-19; căi de atac extraordinare apreciate ca urgente; cereri de strămutare, conflicte de competenţă şi incidentele procedurale. cauze având ca obiect infracțiunil flagrante; cauze în care au fost dispuse măsuri preventive; contestații împotriva măsurilor asigurătorii; cauze privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; cauze ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor; cauze privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical; cauze privind infracțiuni contra securității naționale; cauze privind acte de terorism sau de spălare a banilor. Cererile privind prelungirea dreptului de circulație pe drumurile publice nu se soluționează pe durata stării de urgență, fiind aplicabile prevederile art. 14 din Decretul nr. 195/2020, respectiv dovizile își mențin valabilitatea cu toate că experiră pe perioada stării de urgență.
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit cauzele care se judecă pe durata stării de urgență Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 417/2020. 25 martie 2020 Având în vedere necesitatea asigurării unei practici unitare cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență, la data de 24 martie 2020, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 417/2020. În materie nonpenală activitatea de judecată vizează judecarea, în fond sau în căile de atac, a următoarelor cauze: JUDECĂTORIILE: ordin de protecţie; tutelă/curatelă; internarea medicală nevoluntară; ordonanţa preşedinţială; suspendarea provizorie a executării silite; încuviinţare executare silită; măsuri asigurătorii; asigurare dovezi; incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; TRIBUNALELE: suspendarea executării hotărârii; suspendare executării provizorii; măsuri de protecţie a minorilor Legea nr. 272/2004; măsuri asigurătorii; suspendarea provizorie a executării silite; suspendare executare silită; ordonanţa preşedinţială; suspendare executare act administrativ: litigii privind achiziţiile publice care privesc strict produsele medicale; cereri privind insolvenţa persoanei juridice întemeiate pe art. 66 alin. (11) din Legea nr. 85/2014; conflicte de competenţă şi incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; CURȚILE DE APEL: suspendarea executării hotărârii; suspendare executării provizorii; măsuri de protecţie a minorilor - Legea nr. 272/2004; măsuri asigurătorii: ordonanţa preşedinţială; asigurarea dovezilor; suspendare executare act administrativ; litigii privind achiziţiile publice care privesc strict produsele medicale; litigii privind regimul străinilor; cereri de strămutare, conflicte de competenţă şi incidentele procedurale, inclusiv cererile de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii; În materie penală , activitatea organelor de urmărire penală și a judecătorilor de drepturi și libertăți este limitată la următoarele: cauze în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor; cauze privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical; cauze cu persoane vătămate minori; acte și măsuri de urmărire penală a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului; cauze privind audierea anticipată; cauze urgente. În cauzele în care anterior instituirii stării de urgență prin ordonanță a procurorului a fost dispusă prelungirea dovezilor înlocuitoare cu drept de circulație ale permisului de conducere, emise în temeiul art. 111 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002, persoanele interesate nu trebuie să depună cereri de prelungire. Din oficiu, procurorii vor emite ordonanțe de prelungire a dovezilor de circulație, care vor fi transmise pentru operare la unitățile de poliție. Judecătorii de cameră preliminară sau, după caz, instanţele vor soluţiona, în fond sau în căile de atac, următoarele cauze: cauze în materia amânării sau întreruperii executării pedepsei ori a măsurii educative privative de libertate; cauze în materia liberării condiţionate; cauze având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într- un centru educativ sau într-un centru de detenţie; contestaţiile împotriva încheierilor judecătorului de supraveghere a privării de libertate prevăzute de Legea nr. 254/2013; contestaţii la executare; cereri având ca obiect schimbări în executarea unor hotărâri; cereri având ca obiect înlăturarea sau modificarea pedepsei; cereri privind menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical; cauze având ca obiect infracţiuni care privesc aplicarea Decretului nr. 195/2020 sau măsurile de prevenire/combatere a pandemiei COVID-19; căi de atac extraordinare apreciate ca urgente; cereri de strămutare, conflicte de competenţă şi incidentele procedurale. cauze având ca obiect infracțiunil flagrante; cauze în care au fost dispuse măsuri preventive; contestații împotriva măsurilor asigurătorii; cauze privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; cauze ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor; cauze privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical; cauze privind infracțiuni contra securității naționale; cauze privind acte de terorism sau de spălare a banilor. Cererile privind prelungirea dreptului de circulație pe drumurile publice nu se soluționează pe durata stării de urgență, fiind aplicabile prevederile art. 14 din Decretul nr. 195/2020, respectiv dovizile își mențin valabilitatea cu toate că experiră pe perioada stării de urgență.
Curtea Constituţională a României. Prevederea privind efectuarea supravegherii tehnice de "alte organe specializate ale statului", neconstituţională În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, 16 februarie 2016 În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Curtea Constituţională a României. Prevederea privind efectuarea supravegherii tehnice de "alte organe specializate ale statului", neconstituţională În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, 16 februarie 2016 În ziua de 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor. Decizia este definitivă și general obligatorie.
