Recurs în interesul legii Hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauzele având ca obiect refuzul acordării drepturilor conform O.G. nr. 105/1999 au caracter definitiv 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr. 24/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: “Dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauzele având ca obiect contestaţii împotriva hotărârilor pronunţate de comisiile din cadrul caselor judeţene de pensii sau din cadrul Casei de pensii a municipiului Bucureşti nu sunt supuse recursului, hotărârea judecătorească pronunţată în primă instanţă având caracter definitiv.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Recurs în interesul legii Hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauzele având ca obiect refuzul acordării drepturilor conform O.G. nr. 105/1999 au caracter definitiv 20 martie 2017 Potrivit deciziei nr. 6 în dosarul nr. 24/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: “Dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauzele având ca obiect contestaţii împotriva hotărârilor pronunţate de comisiile din cadrul caselor judeţene de pensii sau din cadrul Casei de pensii a municipiului Bucureşti nu sunt supuse recursului, hotărârea judecătorească pronunţată în primă instanţă având caracter definitiv.” Aceasta este obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Suspendarea dispozițiilor prin care se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate 11 februarie 2016 În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit noilor reglementări, până la 1 septembrie 2016, este suspendată aplicarea prevederiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit cărora „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”. În preambulul la actul normativ, se precizează că această măsură a fost luată ținând seama de creşterea, fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi controlat, îndepărtând prevederile legale de la scopul lor legitim. Se menționează că o suspendare până la 1 septembrie 2016 va permite, atât stoparea fenomenului, cât și efectuarea unei analize pertinente de către instituţiile competente, astfel încât să se identifice soluţii legislative care să asigure o aplicare obiectivă şi eficientă a dispoziţiilor privind executarea pedepselor şi liberarea condiţionată.
Suspendarea dispozițiilor prin care se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate 11 februarie 2016 În M. Of. nr. 98 din data de 9 februarie 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016 pentru suspendarea art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit noilor reglementări, până la 1 septembrie 2016, este suspendată aplicarea prevederiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, potrivit cărora „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate”. În preambulul la actul normativ, se precizează că această măsură a fost luată ținând seama de creşterea, fără precedent, în special pe parcursul anilor 2014 şi 2015, a numărului lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, tinzând spre un fenomen de mare amploare care nu mai poate fi controlat, îndepărtând prevederile legale de la scopul lor legitim. Se menționează că o suspendare până la 1 septembrie 2016 va permite, atât stoparea fenomenului, cât și efectuarea unei analize pertinente de către instituţiile competente, astfel încât să se identifice soluţii legislative care să asigure o aplicare obiectivă şi eficientă a dispoziţiilor privind executarea pedepselor şi liberarea condiţionată.
Completarea Statutului profesiei de avocat În M. Of. nr. 649 din data de 27 august 2015 a fost publicată Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 13/2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011. 28 august 2015 În M. Of. nr. 649 din data de 27 august 2015 a fost publicată Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 13/2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011. Congresul Avocaţilor, întrunit la 6-7 iunie 2015 în Bucureşti, a hotărât completarea Statutului profesiei de avocat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, după cum urmează: 1. După articolul 41 s-a introdus un nou articol, articolul 41 1 , potrivit căruia este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi profesionale să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept activităţi specifice profesiei de avocet, încălcarea acestei prevederi constituind abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu excluderea din profesie. 2. La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1 1 ), potrivit căruia nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor şi ale filialelor. 3. După articolul 86 se introduce un nou articol, articolul 86 1 , potrivit căruia preşedintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.
Completarea Statutului profesiei de avocat În M. Of. nr. 649 din data de 27 august 2015 a fost publicată Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 13/2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011. 28 august 2015 În M. Of. nr. 649 din data de 27 august 2015 a fost publicată Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 13/2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011. Congresul Avocaţilor, întrunit la 6-7 iunie 2015 în Bucureşti, a hotărât completarea Statutului profesiei de avocat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, după cum urmează: 1. După articolul 41 s-a introdus un nou articol, articolul 41 1 , potrivit căruia este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi profesionale să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept activităţi specifice profesiei de avocet, încălcarea acestei prevederi constituind abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu excluderea din profesie. 2. La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1 1 ), potrivit căruia nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor şi ale filialelor. 3. După articolul 86 se introduce un nou articol, articolul 86 1 , potrivit căruia preşedintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.
Curtea Constituțională a României. Dispoziții privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică neconstituționale În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea 26 mai 2015 În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 prevede că: „Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii” Art.26 alin. (2) din Legea nr.33/1994 stabileşte că „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativteritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituționale. Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Curtea Constituțională a României. Dispoziții privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică neconstituționale În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea 26 mai 2015 În ziua de 26 mai 2015, Plenul Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.22 alin.(3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză”, cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 prevede că: „Acţiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluţionează potrivit dispoziţiilor art.21-27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii” Art.26 alin. (2) din Legea nr.33/1994 stabileşte că „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativteritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispoziţiile art.22 alin. (3) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză” cuprinsă în dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituționale. Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Modificări privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu În M. Of. nr. 634 din data de 20 august 2015 a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2097/2015 pentru modificarea 26 august 2015 În M. Of. nr. 634 din data de 20 august 2015 a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2097/2015 pentru modificarea pct. 1 al cap. B din anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu. Potrivit noilor reglementări este introdus un nou caz în care regimul de declarare derogatoriu își încetează valabilitatea. Astfel pct. 1 al cap. B din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins: “1. Regimul de declarare derogatoriu aprobat îşi încetează valabilitatea: a) la data aprobată pentru încetarea acestuia; b) începând cu luna în care nu mai este îndeplinită oricare dintre condiţiile prevăzute la cap. A pct. 3; [a) să nu desfășoare niciun fel de activitate; b) să nu obțină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare și/sau alte elemente similare veniturilor; c) să nu dispună de personal angajat și să nu plătească venituri cu regim de reținere la sursă a impozitului; d) să figureze, în evidența fiscală, cu toate obligațiile declarative și de plată îndeplinite; e) să nu aibă în curs de soluționare un decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare sau o cerere de restituire a impozitelor, taxelor și contribuțiilor; f) să nu facă obiectul unei acțiuni de inspecție fiscală, în curs de derulare; g) să nu fie înscriși în lista contribuabililor declarați inactivi; h) în cazul contribuabililor, persoane juridice, înființați în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerțului, conform prevederilor art. 237 din legea menționată] ; c) începând cu luna în care, potrivit legii, în sarcina contribuabilului sunt instituite noi obligaţii declarative pentru impozite, taxe şi contribuţii datorate la bugetul de stat."
Modificări privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu În M. Of. nr. 634 din data de 20 august 2015 a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2097/2015 pentru modificarea 26 august 2015 În M. Of. nr. 634 din data de 20 august 2015 a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2097/2015 pentru modificarea pct. 1 al cap. B din anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu. Potrivit noilor reglementări este introdus un nou caz în care regimul de declarare derogatoriu își încetează valabilitatea. Astfel pct. 1 al cap. B din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins: “1. Regimul de declarare derogatoriu aprobat îşi încetează valabilitatea: a) la data aprobată pentru încetarea acestuia; b) începând cu luna în care nu mai este îndeplinită oricare dintre condiţiile prevăzute la cap. A pct. 3; [a) să nu desfășoare niciun fel de activitate; b) să nu obțină venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare și/sau alte elemente similare veniturilor; c) să nu dispună de personal angajat și să nu plătească venituri cu regim de reținere la sursă a impozitului; d) să figureze, în evidența fiscală, cu toate obligațiile declarative și de plată îndeplinite; e) să nu aibă în curs de soluționare un decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare sau o cerere de restituire a impozitelor, taxelor și contribuțiilor; f) să nu facă obiectul unei acțiuni de inspecție fiscală, în curs de derulare; g) să nu fie înscriși în lista contribuabililor declarați inactivi; h) în cazul contribuabililor, persoane juridice, înființați în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inactivitatea temporară să fie înscrisă în registrul comerțului, conform prevederilor art. 237 din legea menționată] ; c) începând cu luna în care, potrivit legii, în sarcina contribuabilului sunt instituite noi obligaţii declarative pentru impozite, taxe şi contribuţii datorate la bugetul de stat."
