Date, confidențialitate și Cyber Security În economia digitală de astăzi, informația a devenit un atu puternic pentru companiile din intreaga industrie. Informația este în centrul vieții fiecărei afaceri, însă felul în care informația este folosită devine din ce în ce mai reglementată.  Tehnologia de azi a ușurat felul în care companiile colectează, copiază și transferă datele cu caracter personal în întreaga lume.  Riscuri juridice și de afaceri asociate cu nerespectarea reglementerilor legale au crescut în mod semnificativ. Multe încălcări continuă să apară pur și simplu prin ignoranță. Consecințele pot include sancțiuni penale, amenzi și riscuri reputaționale. Securitatea datelor este acum una dintre cele mai fierbinți subiecte. Potențialul de abuz de informații personale sensibile a declanșat o acțiune legislativ și de reglementare la nivel mondial. Există acum legi de protecție a datelor din mai mult de 90 de țări din întreaga lume.  Conștientizarea dreptului de a solicita informații despre datele cu caracter personal este în creștere, în special în lumina discuțiilor din jurul modificări ale cadrului european de protecție a datelor. Drepturile pe care le are o persoană vizată vor fi extinse în conformitate cu noul regulament european, iar perioada de timp pentru a răspunde va fi redus, astfel încât povara conformității pare probabil să devină mai oneroasă pentru societăți.

Date, confidențialitate și Cyber Security În economia digitală de astăzi, informația a devenit un atu puternic pentru companiile din intreaga industrie. Informația este în centrul vieții fiecărei afaceri, însă felul în care informația este folosită devine din ce în ce mai reglementată.  Tehnologia de azi a ușurat felul în care companiile colectează, copiază și transferă datele cu caracter personal în întreaga lume.  Riscuri juridice și de afaceri asociate cu nerespectarea reglementerilor legale au crescut în mod semnificativ. Multe încălcări continuă să apară pur și simplu prin ignoranță. Consecințele pot include sancțiuni penale, amenzi și riscuri reputaționale. Securitatea datelor este acum una dintre cele mai fierbinți subiecte. Potențialul de abuz de informații personale sensibile a declanșat o acțiune legislativ și de reglementare la nivel mondial. Există acum legi de protecție a datelor din mai mult de 90 de țări din întreaga lume.  Conștientizarea dreptului de a solicita informații despre datele cu caracter personal este în creștere, în special în lumina discuțiilor din jurul modificări ale cadrului european de protecție a datelor. Drepturile pe care le are o persoană vizată vor fi extinse în conformitate cu noul regulament european, iar perioada de timp pentru a răspunde va fi redus, astfel încât povara conformității pare probabil să devină mai oneroasă pentru societăți.

Curtea Constituţională a României Prevederile art. 6 alin. (4) fraza întâi din O.U.G. nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi, neconstituționale 29 octombrie 2019 În ziua de 29 octombrie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 4 fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1).” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv” din cuprinsul dispoziţiilor art.6 alin. 4 fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 este constituțională în măsura în care vizează câinii prevăzuți la art. 2 alin. 1 din același act normativ. Decizia este definitivă și general obligatorie. .  

Curtea Constituţională a României Prevederile art. 6 alin. (4) fraza întâi din O.U.G. nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi, neconstituționale 29 octombrie 2019 În ziua de 29 octombrie 2019, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. 4 fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1).” În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „al exemplarelor cu potențial agresiv” din cuprinsul dispoziţiilor art.6 alin. 4 fraza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2002 este constituțională în măsura în care vizează câinii prevăzuți la art. 2 alin. 1 din același act normativ. Decizia este definitivă și general obligatorie. .  

Asistența prin avocat   Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită .  Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes. Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.  

Asistența prin avocat   Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită .  Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes. Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.  

Înregistrarea plângerii Orice plângere privind aplicarea dreptului Uniunii de către un stat membru trebuie să fie înregistrată în aplicația centrală pentru înregistrarea plângerilor privind aplicarea dreptului Uniunii de către un stat membru. Corespondența nu este investigabilă ca plângere de către Comisie, și nu se înregistrează în aplicație, în cazul în care: – este anonimă, nu indică adresa expeditorului sau indică o adresă incompletă – nu face trimitere, în mod explicit sau implicit, la un stat membru căruia să îi poată fi atribuite măsurile sau practicile contrare dreptului Uniunii – se denunță actele sau omisiunile unei persoane sau ale unui organism privat, cu excepția cazului în care măsura sau plângerea arată implicarea autorităților publice sau susține nerespectarea obligației acestora de a acționa pentru a răspunde acestor acte sau omisiuni. În toate cazurile, Comisia verifică dacă corespondența denunță practici care reprezintă o încălcare a normelor în materie de concurență (articolele 101 și 102 din TFUE) – nu formulează o plângere – formulează o plângere cu privire la care Comisia a adoptat, în mod clar și public, o poziție constantă, care va fi comunicată petiționarului – formulează o plângere, care, în mod evident, nu se încadrează în sfera de aplicare a dreptului Uniunii.

Înregistrarea plângerii Orice plângere privind aplicarea dreptului Uniunii de către un stat membru trebuie să fie înregistrată în aplicația centrală pentru înregistrarea plângerilor privind aplicarea dreptului Uniunii de către un stat membru. Corespondența nu este investigabilă ca plângere de către Comisie, și nu se înregistrează în aplicație, în cazul în care: – este anonimă, nu indică adresa expeditorului sau indică o adresă incompletă – nu face trimitere, în mod explicit sau implicit, la un stat membru căruia să îi poată fi atribuite măsurile sau practicile contrare dreptului Uniunii – se denunță actele sau omisiunile unei persoane sau ale unui organism privat, cu excepția cazului în care măsura sau plângerea arată implicarea autorităților publice sau susține nerespectarea obligației acestora de a acționa pentru a răspunde acestor acte sau omisiuni. În toate cazurile, Comisia verifică dacă corespondența denunță practici care reprezintă o încălcare a normelor în materie de concurență (articolele 101 și 102 din TFUE) – nu formulează o plângere – formulează o plângere cu privire la care Comisia a adoptat, în mod clar și public, o poziție constantă, care va fi comunicată petiționarului – formulează o plângere, care, în mod evident, nu se încadrează în sfera de aplicare a dreptului Uniunii.

Conducerea UNEJ a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România Conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România. 24 martie 2020 Potrivit unui comunicat de presă din data de 23.03.2020, Conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin Decizia Biroului Executiv al Consiliului Uniunii a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România. Pe lângă suspendarea evacuărilor , s-a decis ca executorii judecătorești să suspende toate procedurile de executare silită directă , precum și luarea altor măsuri cu privire la prevenirea răspândirii cu noul coronavirus, atât în rândul cetățenilor, cât și al executorilor și al angajaților birourilor acestora. Conform art. 42 alin. (5) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Potrivit Codului de procedură dispozițiile generale privind executarea silită directă sunt cuprinse în art. 888 – art. 892. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei debitorului înscrise în titlul executoriu, obligaţie de a face sau de a nu face. Executarea silită directă poate îmbrăca una dintre următoarele forme: predarea silită a bunurilor mobile, predarea silită a bunurilor imobile, executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de o nu face şi executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori. Executarea silită este indirectă în situaţia în care creditorul, care are de realizat o creanţă bănească, urmăreşte să îşi îndestuleze creanţa din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporale pe care acesta le are de primit de la terţe persoane. Executarea silită indirectă cunoaşte mai multe forme: urmărirea mobiliară, poprirea, urmărirea fructelor şi a veniturilor imobilelor, precum şi urmărirea imobiliară.

Conducerea UNEJ a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România Conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România. 24 martie 2020 Potrivit unui comunicat de presă din data de 23.03.2020, Conducerea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin Decizia Biroului Executiv al Consiliului Uniunii a decis suspendarea evacuărilor silite pe durata instituirii stării de urgență în România. Pe lângă suspendarea evacuărilor , s-a decis ca executorii judecătorești să suspende toate procedurile de executare silită directă , precum și luarea altor măsuri cu privire la prevenirea răspândirii cu noul coronavirus, atât în rândul cetățenilor, cât și al executorilor și al angajaților birourilor acestora. Conform art. 42 alin. (5) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită. Potrivit Codului de procedură dispozițiile generale privind executarea silită directă sunt cuprinse în art. 888 – art. 892. Executarea silită este directă atunci când creditorul tinde să obţină realizarea în natură a prestaţiei care formează obiectul obligaţiei debitorului înscrise în titlul executoriu, obligaţie de a face sau de a nu face. Executarea silită directă poate îmbrăca una dintre următoarele forme: predarea silită a bunurilor mobile, predarea silită a bunurilor imobile, executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de o nu face şi executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori. Executarea silită este indirectă în situaţia în care creditorul, care are de realizat o creanţă bănească, urmăreşte să îşi îndestuleze creanţa din sumele obţinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de bani, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporale pe care acesta le are de primit de la terţe persoane. Executarea silită indirectă cunoaşte mai multe forme: urmărirea mobiliară, poprirea, urmărirea fructelor şi a veniturilor imobilelor, precum şi urmărirea imobiliară.