Nerespectarea măsurile stabilite în O.U.G. nr. 1/1999, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

Spre deosebire de vechea reglementare care prevedea amenzi în cuantum de 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice, noile prevederi legale a crescut considerabil cuantumul amenzii aplicate pentru persoanele care nu respectă ordonanțele militare și celelalte acte normative specifice stării de urgență instituite.

Pe lângă sancțiunea contravențională principală, în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:

a)     confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;

b)    interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

c)     suspendarea temporară a activității;

d)    desființarea unor lucrări;

e)    refacerea unor amenajări.

Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate.

În caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal instanța judecătorească dispune să se achite celui în drept o despăgubire care se stabilește în raport cu valoarea de circulație a bunurilor la momentul confiscării și care se asigură din bugetul autorităților și instituțiilor publice beneficiare.

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate.

Sumele provenite din amenzile aplicate se fac venit integral la bugetul de stat.

În cazul acestor sancțiuni contravenționale nu le sunt aplicabile prevederile art. VII din O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare.

În consecință, pentru aceste sancțiuni contravenționale se calculează și se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Dacă se împlinește termenul de plată vor fi considerate obligații fiscale restant și vor putea fi începute măsurile de executare silită prin poprire chiar pe durata stării de urgență.

În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, contravențiilor le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice se menține pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestor stări.

Prin excepție, pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 10 zile de la încetarea acestor stări, se menține valabilitatea următoarelor documente:

-       dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere - cu drept de circulație, emise în temeiul art. 111 alin. 1 lit. b sau alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

-       prelungirea dreptului de circulație dispusă de procuror sau de instanța de judecată potrivit art. 111 alin. 6 din din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Pe perioada stării instituite, Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apărării naționale întocmește Necesarul de bunuri în stare de urgență, respectiv Necesarul de bunuri în stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate în cantități insuficiente punerii în aplicare a măsurilor dispuse în starea instituită. Documentele se comunică autorităților abilitate să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor ordinelor și/sau ordonanțelor militare.

Bunurile confiscate care sunt cuprinse în categoriile stabilite în Necesarul de bunuri în stare de urgență sau în Necesarul de bunuri în stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit.

Organul constatator care dispune confiscarea bunurilor transmite Ministrului afacerilor interne, respectiv ministrului apărării naționale, în cel mult 24 de ore de la data constatării faptei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii, împreună cu documentele de însoțire a bunurilor confiscate.

Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apărării naționale sau persoanele împuternicite de aceștia dispun prin ordin de distribuție:

a)     atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, instituțiilor sau autorităților publice, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor;

b)    atribuirea bunurilor confiscate în vederea prelucrării voluntare unor operatori specializați, în situația în care acestea sunt materii prime și materiale care pot fi folosite pentru obținerea unor produse necesare autorităților și instituțiilor publice pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse pe perioada stării instituite.

Transportul bunurilor de la organul constatator la autoritățile și instituțiile publice beneficiare sau/și la operatorii specializați se asigură de către structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distribuție.

Produsele obținute de operatori prin prelucrarea bunurilor confiscate sunt atribuite cu titlu gratuit autorităților și instituțiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distribuție al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apărării naționale sau al persoanelor împuternicite de către aceștia.

Condițiile și termenii în care se realizează predarea-preluarea materiilor prime, materialelor, precum și a produselor obținute se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de către Ministerul Apărării Naționale și operatorii specializați prin protocol de predare-preluare.

Cheltuielile operatorilor economici efectuate în vederea obținerii produselor, precum și cheltuielile ocazionate de transportul acestora către autoritățile și instituțiile beneficiare sunt deductibile fiscal.

Taxa pe valoarea adăugată datorată de către operatorii economici pentru aceste produsele se suportă de către autoritățile și instituțiile publice beneficiare.