În M. Of. nr. 697 din data de 15 septembrie 2015 a fost publicată O.U.G. nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.
Potrivit noilor reglementări, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e). Cererile de acordare a cetăţeniei române pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.
Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;
b) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.
În acest caz, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului. Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol. Ministerul Tineretului şi Sportului va înainta Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române. Pe baza raportului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române. În cazul în care Comisia pentru cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului. Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Nedepunerea jurământului de credinţă, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii. Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie, părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine.
În situaţia în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze.
Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă. În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.
În cazuri temeinic justificate, termenul poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.
Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: «Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.»
După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conţin elemente de siguranţă şi au aplicate fotografii ale titularului.
În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.
Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuţii unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.
Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în condiţiile prevăzute la alin. (5), în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.
Prevederile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor care au obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81.
În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.
Dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.
Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă» sau cu certificatul său de naştere, însoţit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, ori cu documentele prevăzute la art. 23."
Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.
Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunţării la cetăţenia română faţă de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
