Noi norme de procedură ale Tribunalului UE

La 1 iulie 2015, vor intra în vigoare un nou Regulament de procedură și noi dispoziţii de aplicare, în scopul de a ameliora derularea procedurilor în faţa Tribunalului.

© Curtea de Justiție a Uniunii Europene

La 1 iulie 2015, vor intra în vigoare un nou Regulament de procedură și noi dispoziţii de aplicare, în scopul de a ameliora derularea procedurilor în faţa Tribunalului.

Noul Regulament de procedură al Tribunalului, a fost adaptat la realitatea contenciosului dedus în prezent judecăţii Tribunalului prin efectuarea unei distincţii clare între cele trei categorii principale de acţiuni, fiecare având caracteristici proprii:

•       acţiunile directe, în cadrul cărora sunt deosebit de numeroase incidentele procedurale, cererile de intervenţie şi cererile de aplicare a regimului de confidenţialitate;

•       acţiunile în domeniul proprietăţii intelectuale;

•       recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice.

Eforturile deja întreprinse de mai mulţi ani în vederea ameliorării eficienţei instanţei au fost continuate în domeniul procedural în vederea

Prin noile reglementări s-a dorește consolidarea capacităţii de examinare a cauzelor, într-un termen rezonabil şi cu respectarea cerinţelor procesului echitabil, în conformitate cu cerinţele care rezultă din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În această privinţă, merită în special să fie menţionate:

•       extinderea domeniului de aplicare, la cauzele de proprietate intelectuală, al dispoziţiilor referitoare la judecătorul unic;

•       simplificarea, în cauzele de proprietate intelectuală, a normelor referitoare la stabilirea limbii de procedură şi la derularea procedurii scrise (un singur schimb de memorii);

•       simplificarea regimului intervenţiei (nu mai este prevăzută admiterea intervenţiei în cazul în care cererea este depusă după expirarea termenului legal de şase săptămâni de la publicarea, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), a avizului privind introducerea acţiunii);

•       posibilitatea ca Tribunalul să se pronunţe fără parcurgerea fazei orale a procedurii în acţiunile directe, atunci când niciuna dintre părţile principale nu a solicitat organizarea unei şedinţe de audiere a pledoariilor;

•       posibilitatea Tribunalului de a se pronunţa fără parcurgerea fazei orale a procedurii în recursuri, chiar şi în prezenţa unei cereri formulate de către o parte;

•       clarificarea drepturilor conferite intervenienţilor;

•       transferul, în beneficiul preşedinţilor de cameră, a anumitor competenţe decizionale conferite anterior camerei şi simplificarea formei anumitor decizii, prevăzându-se noi cazuri în care nu se mai statuează printr-o ordonanţă (de exemplu, suspendarea şi conexarea);

•       indicaţia potrivit căreia Tribunalul se pronunţă cât mai curând cu putinţă cu privire la o excepţie de inadmisibilitate sau de necompetenţă, cu privire la o cerere de nepronunţare asupra fondului sau la orice alt incident, precum şi cu privire la o cerere de intervenţie sau la o contestare a cererii de aplicare a regimului de confidenţialitate.

S-a urmărit să se garanteze omogenitatea mecanismelor procedurale care reglementează contenciosul dedus judecăţii instanţelor Uniunii Europene, ţinându-se seama în special de Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie intrat în vigoare la 1 noiembrie 2012 şi în acelaşi timp de particularităţile acţiunilor directe care opun o persoană fizică sau juridică ori un stat membru unei instituţii a Uniunii.

Instanţa va dispune de norme care să îi permită să adopte modalitatea de organizare pe care o consideră cea mai adecvată în funcţie, printre altele, de numărul de judecători care o compun şi de norme prin care se urmăreşte să se confere un efect util modificării statutare privind crearea postului de vicepreşedinte al Tribunalului.

Au fost identificate soluţii la situaţiile procedurale rămase fără răspuns până în prezent în normele de procedură, în special: condiţiile în care o cauză poate face obiectul unei reatribuiri, adaptările concluziilor cererii introductive pe parcursul procesului sau măsurile care se impun după depunerea unui înscris în executarea unei activităţi de cercetare judecătorească dispuse de Tribunal. Pe de altă parte, a fost elaborat un nou mecanism procedural specific în scopul de a reglementa tratamentul procedural al informaţiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă confidenţiale care ţin de siguranţa Uniunii ori a celei a unuia sau a mai multe dintre statele sale membre ori de desfăşurarea relaţiilor lor internaţionale, precum şi derogările de la principiul contradictorialităţii care pot decurge din acesta. Regimul menţionat, prevăzut la articolul 105 din Regulamentul de procedură, nu va fi totuşi efectiv decât după publicarea unei decizii a Tribunalului de stabilire a normelor de securitate în vederea protejării acestor date.

Anumite mecanisme au fost raţionalizate: suprimarea cerinţei formale care revenea avocatului care reprezintă o persoană juridică de drept privat de a dovedi că mandatul său a fost eliberat de o persoană calificată în acest sens, renunţarea la poşta electronică ca modalitate de depunere a actelor de procedură (în vederea evitării anumitor dificultăţi întâlnite în mod obişnuit şi pentru a favoriza recurgerea la aplicaţia e-Curia).

Din punct de vedere formal, lizibilitatea regulamentului a fost sporită graţie definirii principalelor noţiuni utilizate, restructurării de ansamblu şi stabilirii unui titlu pentru fiecare articol.

În temeiul Regulamentului de procedură, Tribunalul a adoptat mai multe acte care vor intra de asemenea în vigoare la 1 iulie 2015.

Dispoziţiile practice de punere în aplicare a Regulamentului de procedură al Tribunalului adoptate la 20 mai 2015 abrogă şi înlocuiesc Instrucţiunile pentru grefier din 5 iulie 2007 şi Instrucţiunile practice pentru părţile care compar în faţa Tribunalului din 24 ianuarie 2012, explică, precizează şi completează anumite dispoziţii din Regulamentul de procedură.

Ele urmăresc în special să ofere reprezentanţilor părţilor indicaţii cu privire la prezentarea şi la depunerea actelor de procedură şi a înscrisurilor sau a mijloacelor materiale de probă şi să le permită să ţină seama de elemente pe care instanţa trebuie să le ia în considerare.

Prevederile referitoare la accesul terţilor la dosar, la anonimat şi la omiterea unor date faţă de public, cuprinse în prezent în Instrucţiunile practice pentru părţi, nu figurează în Dispoziţiile practice de punere în aplicare, ci au fost transcrise în noul Regulament de procedură.

Importanţa limitării întinderii memoriilor a fost consolidată prin inserarea, în cadrul Regulamentului de procedură, a normei enunţate în prezent în Instrucţiunile practice pentru părţi. Modalităţile de aplicare a acestei dispoziţii, precum şi consecinţele încălcării sale repetate sunt descrise în Dispoziţiile practice de punere în aplicare.

Formularul de asistentă judiciară, prevăzut de Regulamentul de procedură, a trebuit să fie adaptat pentru a integra extinderea domeniului de aplicare al asistenţei judiciare la persoanele juridice. Pe de altă parte, din punct de vedere formal, au fost evidenţiate informaţiile destinate să faciliteze înţelegerea lor de către persoane care nu sunt reprezentate de un avocat. Noul formular de asistenţă judiciară va trebui să fie utilizat începând cu 1 iulie 2015.


    Copyright © 2015 - Ionas Mihaela - Cabinet de avocat. Toate drepturile rezervate.