În ziua de 27 septembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.129 alin.(2) lit.b) din Codul penal, având următorul cuprins:

„În cazul săvârşirii a două infracţiuni, dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care: [...] b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii infracţiunii comise după majorat;”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.129 alin.(2) lit.b) din Codul penal și a constatat că sintagma „cel puțin” din cuprinsul acestora este neconstituțională.

În motivarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut că dispozițiile art.129 alin.(2) lit.b) din Codul penal încalcă principiul egalității în drepturi și libertatea individuală, prevăzute la art.16 și art.23 din Constituție. În acest sens, sa reținut că textul criticat prevede, în privința persoanelor majore, care au săvârșit o infracțiune ulterior împlinirii vârstei majoratului și o infracțiune în timpul minorității, un regim sancționator al concursului de infracțiuni care poate fi mai sever decât cel reglementat în privința persoanelor majore care au săvârșit infracțiuni după împlinirea majoratului.

Decizia este definitivă și general obligatorie.