În ziua de 16 decembrie 2015, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.29 din Legea nr.138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe. 

Curtea, având în vedere art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, a constatat că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie reglementarea corespondentă din actul de bază, şi anume art.665 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.545 din 3 august 2012. Soluţia legislativă cuprinsă în această dispoziţie, în urma republicării Legii nr.134/2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.247 din 10 aprilie 2015, a fost preluată în art.666, text asupra căruia Curtea s-a pronunţat prin prezenta decizie. Art.666 priveşte, în esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.666 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte, înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc.

De asemenea, Curtea a reţinut încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta.

Decizia este definitivă și general obligatorie.