Potrivit deciziei nr. 5 în dosarul nr. 26/2016 pronunţată în şedinţa publică din 20 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:
“În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.485 alin. (1) lit.b) teza I din Codul de procedură penală, stabileşte că:
Retragerea, de către inculpat, în faţa instanţei de judecată a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art.482 lit. g) din Codul de procedură penală, nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.”
Aceasta este obligatorie, potrivit art. 474 alin.4 Cod procedură penală.