În M. Of. nr. 445 din data de 22 iunie 2015 a fost publicată Legea nr. 153/2015 pentru modificarea art. 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Potrivit noilor reglementări, înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor.

Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor.

În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie.

În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

Legea a fost adoptată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 669/2014 prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 669/2014, pentru a fi pe deplin respectată libertatea de conştiinţă şi religie, consacrate de art. 29 alin. (1), (2) şi (6) din Constituţie, trebuie prevăzută posibilitatea părintelui/tutorelui legal, respectiv a elevului major de a solicita participarea la orele de religie.

Curtea Constituțională a decis, în noiembrie 2014, că ora de religie este opțională pentru elevi declarând neconstituțional articolul 18 - (2) din legea educației, care spunea că "La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinăilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie".

Judecătorii au argumentat că cei care trebuie să facă o solicitare sunt părinăii care doresc să își înscrie copiii la Religie în școală, nu cei care vor să iasă de la această disciplină. Conform Constituției, parlamentarii trebuiau să pună în acord legea educației cu decizia Curții Constituționale.